Autoritățile planifică o serie de acțiuni pentru a canaliza un flux mai mare de apă către priza de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă, întrucât debitul Dunării a atins nivelul cel mai mic din istoria măsurătorilor. Printre măsurile propuse se numără dragarea de canale, utilizarea barjelor, ridicarea unui dig de piatră și, dacă se impune, montarea unui baraj mobil și a unor pompe. Guvernul a subliniat, totuși, că aceste intervenții ar putea asigura condițiile necesare, fără a promite o creștere semnificativă a debitului.
Analiza terenului a fost realizată de Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă.
Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă include reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Energiei, Transporturilor, Mediului, Apelor Române, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, administrațiilor fluviale, Nuclearelectrica și mediului universitar, și beneficiază de sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situații de Urgență și specialistilor Ministerului Apărării.
Citește și„A mers prea departe”. Musk îi cântă în strună lui Trump, după ce președintele SUA a cerut plecarea lui Zelenski
„Aceste soluții vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condițiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice. Comitetul funcționează 30 de zile și va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026”, a transmis Executivul.
Dragarea poate fi inițiată de îndată, însă nu asigură majorarea debitului.
Primul act planificat constă în dragarea unor conducte cu lățimea de 30 de metri și profunzimea de cel puțin doi metri. Această operație ar facilita transportul unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche, pentru ca aceasta să se direcționeze în continuare către Cernavodă.
Momentan, la intersecția Bala, aproximativ 85% din fluxul de apă este redirecționat către ramura Bala, iar doar 15% se îndreaptă către Dunărea Veche. Autoritățile își propun să niveleze această alocare, însă efectul intervenției rămâne neclar.
nivel extrem de scăzut al nivelului apei face dificilă și deplasarea echipamentelor esențiale.
„Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic, care pot funcționa în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanța sau în alte zone ale Dunării să nu poată fi mobilizate pe brațul vechi al Dunării”, a explicat Guvernul.
Lucrările se axează pe divizarea care apare între Dunăre și canalul centralei, precum și pe numeroase puncte amplasate în amonte de canalul CNE, inclusiv zona Bala.
Barje au fost poziționate în vederea de a devia fluxul de apa spre priza centralei.
În zona imediată a podului din Cernavodă, barje au fost deja poziționate și ancorate pe o lungime totală de 200 de metri. Acestea sunt aranjate în poziție perpendiculară față de malul stâng, având ca scop redirecționarea curentului către șenalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și la priza de apă a centralei.
Acest act de intervenție constituie o încercare de a edifica un epiu permanent, un scurt dig de piatră ce va porni de la malul stâng și se va întinde până în centrul Dunării, având o lungime estimată de aproximativ 150 de metri.
„Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval, aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau retrasă oricând, fiind o intervenție complet reversibilă”, se arată în comunicat.
Conform Executivului, barjele și digul planificat nu vor crește imediat nivelul apei, ci vor canaliza curentul și vor asigura protecția zonelor afectate împotriva re-depunerii aluviunilor.
Barajul mobil și pompele sunt pregătite pentru un eventual scenariu critic.
O altă opțiune studiată implică montarea unui dig mobil gonflabil sau tubular pe canalul de alimentare al bazinului de stocare al centralei. Aceasta ar putea fi instalată într-o zi și operată în tandem cu pompe montate pe barje sau pontoane.
„Soluția ar asigura un nivel mic, dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor și a depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid, în maximum o zi, iar pompele amplasate pe barjă sau pe pontoane plutitoare asigură nivelul și debitul necesar centralei. În situații critice, apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul”, a precizat Guvernul.
Cernavodă centrală are, de asemenea, echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de putere mare și sisteme de răcire a apei. Acestea ar putea fi activate dacă volumul de apă rămâne insuficient chiar și după montarea barajului mobil.
În cazul în care nivelul Dunării în zona Cernavodă scade la 1,05 metri, răcirea va fi realizată într-un circuit închis, folosind apă demineralizată produsă de instalațiile centralei din surse subterane. Rezervele pot fi completate prin transport de apă în cisterne auto sau feroviare și prin autospeciale de stingere.
Debitul Dunării se situează la un nivel mult sub scenariul minim prevăzut în documentațiile tehnice.
La punctul de intrare în țară, în regiunea Baziaș, fluxul Dunării se situează în jurul a 1.300 de metri cubi pe secundă. Această cifră rămâne sub limita de 2.000 de metri cubi pe secundă, considerată până în prezent cel mai nefavorabil scenariu în documentațiile tehnice.
În comparație, volumul mediu în luna august se situează la 3.900 m³/s, în timp ce media anuală la intrarea în țară atinge 5.500 m³/s.
Guvernul a semnalat că evoluția nivelului fluviului este greu de prevăzut la valori atât de reduse și că anumite intervenții ar putea să nu genereze rezultatul dorit.
Pot exista situații în care, sub condițiile hidrologice actuale, anumite metode de dragaj sau de construirea epiului propuse și puse în aplicare nu ating rezultatul așteptat. Din acest motiv, fiecare intervenție este evaluată pas cu pas, cuantificată și, dacă este necesar, suspendată sau înlocuită, iar opțiunile de rezervă sunt pregătite în avans.
„Există posibilitatea ca, în condițiile hidrologice date, unele dintre soluțiile de dragaj sau de construcție a epiului recomandate și implementate să nu genereze efectul dorit. Acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată și, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluțiile de rezervă sunt pregătite din timp”
a transmis Executivul.
COMENTARII / 0