Guvernul salută decizia Ucrainei privind dubla cetățenie cu România

Ucraina a luat decizia de a adăuga România pe lista statelor cu care permite cetățenia dublă, fapt care a fost primit pozitiv de către Guvern. Această decizie este văzută ca o reflectare a progresului înregistrat în dialogul dintre cele două națiuni și a angajamentului comun de a promova valorile europene și de a întări legăturile dintre cetățenii celor două țări.

Decizia Guvernului Ucrainei de a adăuga România pe lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie a fost salutată de Guvernul României, care a considerat acest pas drept „un pas important”.
Această decizie a fost anunțată marți, printr-un comunicat de presă al oficialilor Executivului, care au exprimat aprecierea pentru această măsură.

„Guvernul României salută adoptarea de către Guvernul Ucrainei a rezoluţiei prin care România a fost inclusă, alături de alte state, pe lista ţărilor în raport cu care este acceptată dubla cetăţenie”

Citește șiVideo Legea femicidului, doar pe hârtie. Metodologia care ar trebui să prevină tragediile, încă în așteptare

, se arată în comunicat.

O extindere semnificativă a listei de țări ai căror cetățeni pot obține cetățenia ucraineană prin proceduri simplificate a fost anunțată prin Hotărârea nr. 589 din 8 mai 2026 a Cabinetului de Miniştri al Ucrainei.
Această decizie include 29 de state, lista fiind completată cu România, cetățenii români fiind acum eligibili pentru această procedură.

Consolidarea legăturilor reciproce dintre Ucraina și România a înregistrat un avans semnificativ odată cu adoptarea acestei decizii, care consolidează relațiile bilaterale și demonstrează progresul înregistrat în dialogul dintre cele două națiuni.
Această evoluție pozitivă subliniază angajamentul comun al Ucrainei și României de a promova valorile europene și de a fortifica legăturile dintre cetățenii lor, după cum se menționează în comunicatul oficial.

„Această decizie reprezintă un pas important în consolidarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina şi reflectă evoluţia pozitivă a dialogului dintre cele două state, precum şi angajamentul comun pentru susţinerea valorilor europene şi consolidarea legăturilor dintre cetăţenii celor două ţări”

De la debutul crizei în Ucraina, România a figurat printre națiunile care au acordat sprijin substanțial și au fost alături de administrația și populația Ucrainei.

4,33 milioane de persoane care au părăsit Ucraina se bucurau de protecție temporară în cadrul Uniunii Europene la 31 martie 2026, potrivit datelor Eurostat. În raport cu sfârșitul lunii februarie 2026, efectivul total de cetățeni ucraineni care beneficiază de protecție temporară a înregistrat o scădere de 68.980 de persoane, ceea ce reprezintă o reducere de 1,6%.

În cadrul Uniunii Europene, protecția temporară a înregistrat o creștere a numărului de persoane în 14 țări și o scădere în 13 țări.
Creșteri semnificative au fost raportate în Germania cu un plus de 7.480 de persoane, ceea ce reprezintă o creștere de 0,6%, în Spania unde s-a înregistrat o creștere de 2.665 de persoane, adică 1,0%, și în România cu 2.125 de persoane în plus, reprezentând tot 1,0%.

În urma întrebării privind pericolul unei granițe comune cu Rusia și sprijinul oferit de Ucraina, primarul Capitalei a oferit o declarație.
Nicușor Dan a fost întrebat despre implicațiile acestui scenariu, iar răspunsul său a fost unul pertinent.

Nu comentez declarații care nu au fost făcute de mine

nu a fost însă o opțiune aici; în schimb, el a discutat despre subiect.
O poziție oficială a fost astfel prezentată, vizând dubla cetățenie și relațiile cu Ucraina.

O stare de resemnare i-a cuprins pe locuitorii din Tulcea, care nu au de ales decât să înfrunte realitatea atunci când se confruntă cu atacurile efectuate de dronele rusești.
Într-un reportaj recent, The New York Times a discutat cu unii dintre acești oameni, care au relatat cum își petrec zilele de teama unor noi atacuri, într-o perioadă de incertitudine.

„Rămân în pat și-mi spun «Ce-o fi, o fi»”

este o expresie a fatalismului care caracterizează starea de spirit a celor care trebuie să facă față acestor atacuri neașteptate.