Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei și fost lider al grupului liberal ALDE din Parlamentul European (2009–2019), a fost prezent la București, pentru a-și lansa cartea „Înfrângerea trumpismului”, publicată la Editura Presa Universitară Clujeană. În acest context, Libertatea a realizat un scurt interviu cu politicianul belgian, pentru a-l întreba care ar fi greșelile politice făcute de Bruxelles speculate de mișcările populiste eurosceptice.
„Cred că este vorba despre faptul că nu s-a mai luptat pentru valorile liberale. După 1989, am crezut, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice și a comunismului, că lupta s-a încheiat, că am câștigat războiul, iar democrația liberală urma să devină sistemul de guvernare în toate colțurile lumii, chiar și în Rusia sau în China. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Așadar, autosuficiența liberal-democraților după prăbușirea Uniunii Sovietice este, în esență, cea mai mare greșeală pe care am comis-o. Apoi, a doua greșeală pe care am făcut-o a fost aceea de a nu observa suficient de clar că, în societățile noastre moderne de astăzi, în care există aceste mari monopoluri digitale, oamenii obișnuiți, și cu siguranță tinerii, nu primesc nimic în schimb. Ei pot participa, pot posta pe Twitter, pot folosi TikTok, pot face ce vor, dar aceste companii acumulează averi uriașe, iar cetățenii simpli, tinerii, nu primesc nimic în schimb. Așadar, câțiva oameni devin foarte bogați, cu siguranță de cealaltă parte a Atlanticului. Iar aici, tinerii nu au posibilitatea de a avea un salariu suficient pentru a-și asigura și a-și construi o viață decentă”, explică Guy Verhofstadt. Evenimentul a avut loc în cadrul celei de a XIV-a ediții a Forumului EUROSFAT, organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană la București, sub motto-ul „România și cele 2026 de nuanțe de adevăr”.
Libertatea: Ai construit o carieră politică extinsă, atât în sfera națională, cât și în cea europeană. Ce decizii politice ale Bruxelles au fost cele mai rele, contribuind la creșterea nemulțumirii populației europene și la consolidarea populismului?
Citește șiBotezul PSD versus Nunta PNL / Grindeanu: Diferența e că dincolo de chinchilla sau de rochie, eu a doua zi am ieșit să cer scuze
Guy Verhofstadt a susținut că problema constă în lipsa luptei pentru valorile liberale. În urma prăbușirii Uniunii Sovietice și a comunismului, după 1989, am considerat că conflictul s-a încheiat, că am învins și că democrația liberală ar fi devenit sistemul de guvernare universal, inclusiv în Rusia și China. Totuși, această presupunere s-a dovedit falsă. Prin urmare, autosuficiența liberal-democ
Al doilea greșeală pe care am comis-o a constat în neobservarea clară a faptului că în societățile noastre moderne, dominat de monopoluri digitale masive, oamenii obișnuiți – în special tinerii – nu primesc nimic în schimb. Ei pot participa, pot posta pe Twitter, pot utiliza TikTok și pot face ce doresc, însă aceste companii acumulează averi uriașe, în timp ce cetățenii simpli, tinerii, rămân fără recompensă. Astfel, câțiva indivizi devin extrem de bogați,
-Este neoliberalismul – despre această doctrină am scris puțin în cartea dvs – de vină pentru ascensiunea populismului în Europa?
-Așa cum am spus, majoritatea politicienilor noștri din centrul spectrului politic au devenit foarte pragmatici. Ei nu mai apără o viziune pentru viitor. În timp ce opinia mea despre politică este că politica nu înseamnă doar rezolvarea unei probleme concrete, construirea unui pod sau echilibrarea bugetului. De exemplu, înseamnă și a oferi o direcție oamenilor, a le arăta cum va arăta viitorul, a crea speranță pentru oameni. Și aceasta este o sarcină a politicii. Iar acest lucru a fost uitat. În prezent, în politică nu mai există ideologii sau viziuni mari, care să inspire.
Asta încerc să fac în cartea pe care o public, acum și în limba română: să arăt cum ar putea arăta această viziune, cum să creăm din nou, să recreăm ceea ce eu numesc „visul american”. Un vis american care înseamnă că oamenii săraci pot ajunge în clasa de mijloc, iar cei din clasa de mijloc pot deveni bogați. Și pentru asta trebuie să democratizăm capitalul.
În România, numeroși intelectuali susțin că principalele amenințări la adresa democrației noastre și a celei europene provin din stânga, în special de la extremiștii de stânga, și nu din dreapta. Ce părere aveți în legătură cu aceasta, în țara dumneavoastră ce se întâmplă?
În țara mea, de exemplu, se manifestă atât extremism de dreapta, cât și extremism de stânga. În realitate, diferențele dintre ele sunt minore. În Franța, diferența dintre Melenchon și Le Pen este marginală; singura distincție majoră se referă la politica migranților. În toate celelalte domenii, pozițiile lor coincid complet. Dacă acești indivizi ar dobândi puterea, consecințele ar fi catastrofale. În fiecare națiune în care extremiștii au reușit să ocupe funcții de conducere, am observat o deteriorare a societății.
De exemplu, Orban a domnit în Ungaria pentru 16 ani, iar această țară a înregistrat cea mai lentă creștere economică din întreaga Uniune Europeană. În Marea Britanie, Farage a avut rolul de a conduce procesul Brexit, iar de la acea decizie, Regatul Unit se confruntă exclusiv cu probleme majore, în special economice, deoarece nu mai este membru al acelei mari piețe interne a Uniunii Europene. Prin urmare, ori de câte ori observ că extremiștii de stânga sau de dreapta ajung la putere – și aceștia, în esență, transmit același mesaj – constat că se manifestă probleme.
Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Donald Trump a pierdut alegerile din mijlocul mandatului în Statele Unite. Pentru a-i învinge cu adevărat pe acești populisti de stânga și de dreapta, este necesar mai mult decât simplele temeri sau singurele rezultate negative când aceștia conduc. Trebuie să se stabilească o alternativă nouă, o narațiune diferită, o viziune inovatoare și o speranță proaspătă pentru cetățeni. Această sarcină revine politicienilor.
-Ești un susținător al federalismului. Crezi că o Europă federală rămâne realizabilă?
-Cred că nu numai că este încă posibilă, ci este absolut esențială și necesară pentru ca Europa să supraviețuiască în această nouă eră a imperiilor în care trăim, să fim sinceri. În această nouă eră a imperiilor, marile imperii precum China, India, Rusia și SUA sunt cele care dictează regulile. Și pentru a apăra interesele tuturor cetățenilor într-o astfel de ordine mondială, avem nevoie de unitate. Așadar, pentru a ne recâștiga suveranitatea – pentru că am pierdut-o, fiecare țară și-a pierdut suveranitatea până la un punct –, trebuie să acționăm împreună la nivel european. Așadar, pentru mine, cea mai bună modalitate de a proteja suveranitatea este Europa, deoarece aceasta este singura scară la care putem concura cu America, cu India, cu China și, cu siguranță, pentru a învinge Rusia.
-Dar, dintr-o perspectivă practică, cum ar putea fi accelerat acest proces de federalizare europeană?
În opinia mea, cel mai bun pas este să dezvoltăm un nou acord. Tratamentele existente sunt aproape imposibil de modificat, deoarece schimbarea lor cere unanimitate. Dacă o singură țară dintre cele 27 nu este de acord, progresul este blocat. Prin urmare, singura cale este să continuăm cu statele care doresc să avanseze, indiferent dacă sunt șapte, 12, 18 sau oricâte. Ce contează cu adevărat este ca aceste țări să nu fie supuse capcanei dreptului de veto al unui membru. Astfel, ele ar putea colabora pentru
În ceea ce privește sectorul de apărare, am investit sume considerabile, în numerotarea de sute și sute de miliarde de euro, cifra care depășește în mod semnificativ cea a rușii. Deși fondurile au fost alocate pentru apărare în cadrul Europei, capacitatea noastră de a ne proteja autonom nu există. Motivul? Pentru că duplicăm eforturile. Prin urmare, întărirea suveranității la nivel european este fezabilă și consider că un nou acord constituie drumul de urmat.
COMENTARII / 0