Un număr de trei decese a fost înregistrat, iar mai multe cazuri sunt în curs de investigare, după ce a apărut un posibil focus de hantavirus pe o navă de croazieră care se află în Atlantic, după cum relatează Organizația Mondială a Sănătății.
Deși situația este îngrijorătoare la nivel global, experții consideră că riscul pentru România este relativ scăzut, deoarece transmiterea virusului de la persoană la persoană nu este obișnuită și expunerea se produce, în general, prin contact direct cu rozătoare infectate.
Un vas de croazieră a fost imobilizat în Atlantic din pricina unei suspiciuni legate de hantavirus.
Organizația Mondială a Sănătății a primit raportul unui posibil focar de infecție cu hantavirus la bordul unei nave de croazieră care traversează Atlanticul, între Ushuaia (Argentina) și Capul Verde, la începutul lunii mai.
Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie
— nicio informație direct citată nu este prezentă în paragraf —
Nava avea la bord un număr de 147 de persoane, pasageri și echipaj. La data de 4 mai 2026, au fost raportate șapte cazuri de îmbolnăvire, dintre care două au fost confirmate prin teste de laborator și cinci sunt suspecte. Bilanțul provizoriu arată că au fost trei decese, un pacient este în stare critică și alte trei persoane prezintă simptome ușoare.
6 aprilie 2026 marchează începutul unei perioade în care au început să apară primele cazuri de îmbolnăvire, iar 28 aprilie 2026 încheie această perioadă de aproape trei săptămâni. Tabloul clinic inițial al bolnavilor s-a manifestat prin prezența febrei și a simptomelor digestive, însă situația s-a agravat rapid, ducând la instalarea pneumoniei și a sindromului de detresă respiratorie acută, iar în anumite situații, chiar și la șoc.
Înțelegerea hantavirusului este esențială după ce trei decese au fost raportate pe o navă de croazieră. Hantavirusul reprezintă o infecție care a devenit o preocupare majoră. Medicii atrag atenția asupra riscurilor existente în România. Această infecție a fost subiectul discuțiilor recente, având în vedere trei decese înregistrate pe o navă de croazieră. Cauza acestor decese a fost hantavirusul. Medicii explică riscurile asociate cu această infecție în contextul Romaniei.
Hantavirusul este o familie de viruși care se răspândește la nivel global și poate duce la boli grave și chiar letale la om.
Infecția este strâns legată de rozătoare, care sunt purtătorii naturali ai acestui virus.
Există numeroase tipuri de hantavirusuri care se găsesc în diferite regiuni ale lumii, fiecare fiind asociat cu o specie specifică de rozătoare și cu o anumită zonă geografică.
În prezent, infecția cu hantavirus nu constituie un motiv semnificativ de alarmă în România, deoarece transmiterea de la persoană la persoană nu are loc, potrivit informațiilor existente. Această boală este asociată în principal cu contactul direct sau indirect cu rozătoarele, ceea ce conduce la apariția unor cazuri izolate, în fiecare an, în același mod.
În majoritatea cazurilor, îmbolnăvirile sunt puține și forme ușoare care nu necesită îngrijiri medicale deosebite.
Însă, în anumite situații mai complicate, plămânii și rinichii pot fi grav afectați, ceea ce face ca boala să capete o formă severă și chiar fatală, ducând uneori la deces.
Principalul mod de transmitere a infecției la om se realizează, în majoritatea cazurilor, prin inhalarea unor particule contaminate din urina, fecalele sau saliva unor rozătoare infectate, sau prin contact direct cu aceste animale, în special în încăperi închise ori cu o ventilație deficitară și în situații de expunere prelungită.
Transmiterea la om se produce, cel mai frecvent, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate ori prin contact direct cu acestea, mai ales în spații închise sau slab ventilate și în contextul unei expuneri prelungite.”
Această declarație a fost făcută de Adrian Marinescu, medic infecționist, în cadrul unei discuții cu Digi24.ro.
Manifestările clinice asociate infecției cu hantavirus sunt extrem de variate și pot include simptome ușoare sau severe.
Hantavirusurile sunt grupate din punct de vedere epidemiologic în funcție de zona geografică și de natura bolii pe care o cauzează, astfel:
Sindromul pulmonar cauzat de hantavirus, denumit și Hantavirus Pulmonary Syndrome (HPS), reprezintă o infecție gravă care afectează plămânii. Această boală rară este provocată de un virus transmis în principal prin contact cu rozătoare infectate. În urma inhalării particulelor virale prezente în urina și materiile fecale ale acestor animale, oamenii pot dezvolta simptome severe, inclusiv insuficiență respiratorie acută.
„Este o infecție foarte serioasă care poate duce la deces”
, avertizează experții în sănătate publică.
Hantavirusul provoacă o boală severă, cu consecințe fatale, care se manifestă la nivelul plămânilor. De obicei, primele simptome se dezvoltă într-un interval de timp cuprins între 1-8 săptămâni de la expunerea la rozătoare infectate.
Simptomele inițiale ale bolii includ oboseală severă și febră, alături de dureri musculare intense, în special în zona coapselor, șoldurilor, spatelui și, uneori, umerilor.
- Pacienții pot prezenta, de asemenea, dureri de cap, amețeală și frisoane, precum și simptome digestive cum ar fi greață, vărsături, diaree și dureri abdominale.
- Faza inițială este caracterizată prin oboseală accentuată, febră, dureri musculare, în special la nivelul coapselor, șoldurilor, spatelui și, uneori, umerilor. Alți pacienți mai pot prezenta și dureri de cap, amețeală, frisoane, simptome digestive (greață, vărsături, diaree, dureri abdominale);
- Faza avansată apare chiar și la aproximativ două săptămâni după debut și include tuse, dificultăți de respirație, senzație de presiune toracică, cauzată de acumularea de lichid în plămâni Boala poate evolua rapid spre insuficiență respiratorie.
O fază avansată a bolii poate apărea chiar și după aproximativ două săptămâni de la debutul simptomelor și se caracterizează prin tuse, dificultăți de respirație și o senzație de presiune în zona toracică, cauzată de acumularea de lichid în plămâni.
Nu există date suplimentare.
Această evoluție rapidă poate duce la insuficiență respiratorie.
Febra hemoragică asociată cu sindrom renal este cunoscută sub denumirea de HFRS și reprezintă o infecție gravă care afectează organismul uman. Această maladie se manifestă printr-un sindrom renal și hemoragii. HFRS este o boală infecțioasă acută.
HFRS reprezintă o formă gravă a unei boli cu impact asupra funcționalității rinichilor. De obicei, primele simptome se manifestă la o perioadă de 1-2 săptămâni după ce a avut loc expunerea, însă există situații rare în care pot apărea chiar și după 8 săptămâni. Caracteristica debutului este reprezentată de apariția bruscă a unor simptome precum durerile de cap severe, durerile în regiunea lombară și abdominală, febră și frisoane, greața și tulburările de vedere (în special vedere încețoșată).
Simptome suplimentare ale infecției includ posibilele manifestări pe piele și în zona facială.
Complicații severe precum scăderea presiunii sângelui, șoc acut caracterizat prin reducerea debitului cardiac, sângerări interne și insuficiență renală acută pot să apară.
Acestea din urmă pot conduce la supraîncărcarea cu lichide a organismului.
Informațiile sunt oferite de către Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Stabilirea diagnosticului în cazul infecției cu hantavirus este un proces complex.
Infecția se manifestă printr-o simptomatologie extrem de variabilă și puțin specifică, ceea ce face ca recunoașterea ei să fie destul de dificilă în cazul în care nu există informații clare despre o posibilă expunere.
„Evoluția bolii este imprevizibilă, iar informarea medicului cu privire la un posibil contact cu rozătoare rămâne esențială pentru stabilirea corectă a diagnosticului și pentru managementul adecvat al cazului.”
În acest context, cunoașterea de către medic a oricărui contact posibil cu rozătoare joacă un rol crucial în diagnosticarea și tratarea corectă a bolii.
Simptomele vagi în stadiul incipient al bolii îngreunează diagnosticarea infecției în absența unui istoric epidemiologic precis.
Hantavirusul are o perioadă de incubație care poate dura de la o săptămână la opt săptămâni după expunerea inițială, ceea ce face dificilă determinarea exactă a momentului contaminării.
În procesul de diagnosticare, medicii infecționiști consideră nu numai simptomele clinice, ci și contextul epidemiologic și exclud alte boli cu simptome asemănătoare.
Din acest motiv, diagnosticul se bazează nu doar pe tabloul clinic, ci și pe evaluarea contextului epidemiologic și pe excluderea altor afecțiuni cu simptome similare.
Procesul de vindecare și reabilitare este esențial.
Adrian Marinescu a precizat că în acest moment, nu sunt disponibile soluții medicale antivirale direcționate și nici vaccinuri la scară largă.
În prezent, nu există un tratament antiviral specific și nici un vaccin disponibil pe scară largă, motiv pentru care prevenția rămâne esențială. Aceasta vizează în primul rând respectarea regulilor de igienă și limitarea contactului cu rozătoarele, pe cât posibil.
În acest context, accentul este pus pe măsuri preventive care includ respectarea strictă a normelor de igienă și reducerea, pe cât posibil, a interacțiunilor cu rozătoarele.
Sindromul pulmonar cu hantavirus poate duce la dificultăți respiratorii majore la pacienții cu forme severe, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În astfel de situații critice, pacienții ar putea necesita ventilație asistată, care poate include și intubația, o procedură medicală complexă. Aceasta presupune inserarea unui tub în căile respiratorii pentru a garanta un aport adecvat de oxigen.
În situații de febră hemoragică cu sindrom renal, deteriorarea rinichilor poate necesita recurgerea la dializă, un proces care facilitează îndepărtarea toxinelor din sânge și menținerea echilibrului fluidelor corporale atunci când capacitatea de filtrare a rinichilor este grav afectată.
În ciuda faptului că tratamentele disponibile sunt limitate, un răspuns medical rapid și o supraveghere atentă pot îmbunătăți considerabil perspectivele de vindecare. Depistarea precoce a simptomelor și comunicarea către medic a oricărei posibile expuneri la rozătoare sunt cruciale pentru o diagnoză precisă și un management eficace al afecțiunii.
COMENTARII / 0