Harta zonelor climatice de iarnă, utilizată de ingineri pentru a calcula dimensiunile sistemelor de încălzire ale clădirilor din România, poate fi revizuită. Propunerea, expusă marți, 17 noiembrie, în București, menține cele cinci zone din normele existente și se bazează pe informații mai precise. În cadrul aceluiași atelier, au fost prezentate și hărți ce facilitează compararea regiunilor în funcție de necesarul de încălzire și răcire.
Bogdan Antonescu, investigator la Institutul Național de Cercetare‑Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a detaliat modul în care datele au fost prelucrate pentru harta propusă. Sorin Cheval, climatolog, a ilustrat cum se interpretă hărțile de încălzire și răcire și a indicat locurile unde pot fi accesate informațiile la nivel de localitate. Prezentările s-au desfășurat în cadrul conferinței „Schimbările climatice și sectorul clădirilor”, organizată de InfoClima în colaborare cu Energy Policy Group (EPG) și Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice.
Propunerea menține cinci regiuni climatice de sezon rece.
Citește șiGrupul care a răpit și umilit o tânără în Buzău a întrerupt curentul pe stradă înainte de atacul cu ritual sinistru
Bogdan Antonescu a explicat că propunerea păstrează „cele cinci zone climatice […] la fel ca în standard”. Una dintre dificultățile acestei prime versiuni a fost estimarea valorilor pentru fiecare punct al grilei de calcul, la intervale de un kilometru, în condițiile în care accesul la datele orare diferă de la o stație meteorologică la alta.
Sorin Cheval a subliniat că segmentarea în zone constituia un ghid atunci când observațiile de teren erau limitate.
„Știam că un punct se află în zona climatică 1 și îi atribuiam toate proprietățile zonei respective”
Acum, cu date mai precise, se poate distinge diferențele de condiții în interiorul aceleiași zone.
„Ea nu poate fi considerată, după părerea mea, o hartă oficială”
, a subliniat Sorin Cheval, arătând că harta a fost prezentată ca punct de plecare pentru discuția privind actualizarea standardelor utilizate în proiectare.
Cum se prezintă hărțile pentru încălzire și răc
Hărțile folosesc indicatori numiți grade-zile. Sorin Cheval a explicat că aceștia adună, zi de zi, diferențele dintre temperatura medie de afară și un prag de referință. În exemplul prezentat, pragul a fost de 18°C. O zi cu o medie de 12°C contribuie cu șase grade-zile la calculul pentru încălzire, iar una cu o medie de 24°C contribuie cu șase la calculul pentru răcire. Astfel, hărțile țin cont atât de durata perioadelor reci sau calde, cât și de intensitatea frigului sau a căldurii.
atelier a prezentat o hartă a răcirii în care valorile ridicate se regăsesc în Sudul României și în zone din afara Arcului Carpatin. Pentru a determina consumul energetic al unei clădiri, inginerii iau în considerare izolația, orientarea și umbrirea ferestrelor, precum și eficiența instalațiilor.
Transformările climatice și efectele lor asupra unei clădiri din București.
„Harta zonelor climatice după care proiectăm azi se bazează pe date de acum câteva decenii”
Sorin Cheval, Matei Cocheci și Theodor Bratosin au redactat această analiză, publicată de InfoClima înainte de atelier.
În orașele reședință de județ, temperatura medie anuală pentru intervalul 2021–2025 a crescut cu aproximativ 2°C față de anii ’80.
În sezonul estival, media a evoluat de la 19,7°C în perioada 1981–1990 la 22,9°C în perioada
Un caz practic, menționat în prealabil de G4Media, se referă la simularea dezvăluită în cadrul aceleiași conferințe de către Tiberiu Cătălină, profesor la Universitatea Tehnică de Construcții București. În cazul unei clădiri rezidențiale concepute conform normelor actuale, cerința termică de răcire ar putea crește cu 126% în aproximativ 2080, în contextul unui scenariu climatic cu emisii mari. În variantele optimistă și intermediară, analiza a arătat o reducere a necesarului de încălzire cu 35% și 43%, comparativ cu condițiile de referință.
Aceeași locuință, cu cerințe diferite de încălzire în Constanța și Harghita.
Energy Policy Group (EPG) a subliniat în cadrul discuției despre platforma RO-ADAPT de ce informațiile climatice la nivel localitate sunt esențiale pentru evaluarea sărăciei energetice. În exemplul său, aceeași casă situată în Harghita ar necesita pentru încălzire aproximativ două ori mai multă energie decât ar face-o dacă ar fi amplasată în Constanța. Astfel, variațiile climatice pot modifica cantitatea de energie necesară pentru ca două gospodării cu locuințe similare să păstreze aceeași temperatură internă.
Sorin Cheval a demonstrat modalitatea de a accesa în RO-ADAPT informații privind climă de referință și previziuni până în 2100. Persoanele care utilizează sistemul pot alege o unitate administrativ-teritorială și pot descărca parametri, de exemplu, zilele de încălzire. Datele sunt prezentate pe perioade lunare
Cheval a subliniat și dificultatea accesului la datele orare, esențiale pentru monitorizarea încălzirii unei clădiri pe parcursul unei zile.
„Este nevoie de acel dialog”
climatologul a menționat acest lucru, subliniind necesitatea cooperării dintre cei care generează datele și cei care le aplică.
Administrația Națională de Meteorologie furnizează informații climatice zilnice pe o rețea de aproximativ un kilometru. Înregistrările pentru temperaturile maxime, minime și precipitațiile datează din 1961. Utilizând platforma Ro
COMENTARII / 0