În prima jumătate a anului 2026, Bucureștiul s-a transformat într-un șantier gigantic. Autoritățile locale au inițiat zeci de șantiere simultane, pe traseele tramvaielor sau pentru reabilitarea rețelei de termoficare.
Oficialii din primărie afirmă că este indispensabil să se desfășoare lucrările simultan, deoarece majoritatea proiectelor sunt legate de contracte cu termene foarte stricte, finanțate prin fonduri UE.
Costul suportat de locuitorii din București este: trafic interzis, praf și zgomot persistente, plus zile întregi fără apă.
Citește șiVideo Incident grav la Poliția Locală Constanța. Armă descărcată accidental de o polițistă: glonțul a ricoșat în podea și într-un geam
În scopul obținerii unor detalii suplimentare, publicația Libertatea a adresat Primăriei Municipiului București, conform Legii 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public, o cerere de a furniza: numărul de șantieri activi în Capitală pentru lucrări de termoficare și reparații ale infrastructurii de tramvai, companiile contractate la fiecare proiect, suma și termenul de finalizare al fiecărui contract, precum și stadiul curent al execuției.
Primăria București a răspuns în mod limitat la solicitare, furnizând doar numărul total al șantierelor deschise, fără a oferi informații despre companiile contractate, sumele acordate sau stadiul exact al fiecărei lucrări.
De ce au apărut atât de numeroase șantiere în același timp
Conform declarației oficiale, în prezent, în București operează 63 șantiere: termoficare, linii de tramvai, consolidare a clădirilor, amenajări urbane și reparații ale străzilor.
Din totalul proiectelor, 11 se concentrează pe modernizarea liniilor de tramvai din sectoarele 1, 2, 3, 4 și 6, în timp ce 27 se referă la sistemul de termoficare. Astfel, două treimi din toate șantierele active în Capitală sunt legate de aceste două domenii.
De ce sunt deschise atât de multe? Explicația oficială: banii. Proiectele de reabilitare a liniilor de tramvai sunt finanțate din fonduri europene, care vin cu termene stricte, iar lucrările trebuie finalizate și recepționate până în 2029, întrucât întârzierile pot însemna pierderea finanțării nerambursabile.
În februarie 2024 s-a inițiat modernizarea a 50 de kilometri de șină de tramvai, însă, conform autorităților din primărie, din cauza lipsei de fonduri, aproape doi ani au trecut fără activitate semnificativă. În decembrie 2025 s-a încheiat un contract de finanțare cu fonduri europene, constructorii au primit plata, iar de la acea dată lucrările au dobândit un ritm concret.
Potrivit unui comunicat emis de Agerpres, primarul general Ciprian Ciucu a susținut că, confruntat cu această situație, a trebuit să aleagă dintre 2 variante: prima presupunea eșalonarea șantierelor pentru a nu încărca traficul, riscând pierderea fondurilor europene, iar a doua implica deschiderea simultană a tuturor fronturilor de lucru, acceptând nemulțumirea cetățenilor. El a optat pentru cea de-a doua opțiune, argumentând că „nu aveam alternativa să nu le facem, pentru că șinele erau atât de proaste, de uzate, încât efectiv tramvaiele nu mai puteau circula”.
Evoluția lucrărilor la șinele de tramvai
Primăria Capitalei a anunțat, pe 20 aprilie, pe pagina sa de Facebook, că va aloca 265,6 milioane de euro pentru modernizarea liniei de tramvai din București. În aceeași postare, autoritățile au precizat că vor cumpăra 63 tramvaie noi până în 2030.
Conform unui comunicat emis de Primăria Capitalei, citat de Agerpres în data de 19 mai, autoritatea locală reface 50 de kilometri de șină de tramvai, impărțiți în 16 loturi.
La sfârșitul lunii august, 5,5 kilometri au fost finalizați și recepționați, reprezentând tronsonul de pe Barbu Văcărescu și Alexandru Șerbănescu din Lotul 3.
Conform Buletin de București, în septembrie ar putea fi finalizate trei loturi: Lotul 9 (Bd. Chișinău), Lotul 11 (Bd. Expoziției) și Lotul 10 (Bd. Basarabia). Totuși, pe Lotul 10 va rămâne un segment nefinalizat la terminalul Republica, deoarece Primăria Sectorului 3 a realizat acolo un pasaj pietonal subteran, iar termenul de execuție este de aproximativ un an.
Cel mai lung și mai complex lot aflat în execuție este lotul 1 (18 kilometri, de la Bd. Theodor Pallady până la Bucla Complex Titan), cu un contract în valoare de 715,5 milioane de lei fără TVA (peste 140 de milioane de euro) și o durată totală de 33 de luni, informează tot Buletin de București. Lucrările au început în toamna anului 2025, iar prima șină a fost montată pe 27 iulie 2026, pe Bd. Theodor Pallady.
Într-o postare publicată pe Facebook pe 14 august, Ciprian Ciucu a declarat că montarea șinei a început și pe Bd. 1 Decembrie 1918. Primarul a subliniat că lucrările vor continua în zilele următoare și pe Bd. Basarabia.
Și pe Bd. 1 Decembrie 1918, instalarea șinei a început. Fotografia provine de la Facebook / Primăria Municipiului București. Două șantiere reper, chiar în aceste zile
Printre toate, cel mai remarcat este șantierul situat sub Podul Constanța, care face parte din Lotul 4 (6,7 km, pe Bd. Mihalache, Calea Griviței, Bd. Bucureștii Noi, Bd. Gloriei și câteva străzi adiacente).
În data de 14 august, Ciucu a comunicat pe rețeaua Facebook că a început montarea reală a șinei sub pod, cu termen de finalizare în trei săptămâni, astfel încât, odată cu deschiderea școlii, vehiculele să poată circula pe două benzi în fiecare direcție și să se observe un flux mai lin. În majoritatea zonei, considerată complexă, cu numeroase rețele de înlocuit și colectoare de reabilitat, lucrările se află încă în faza de săpături și înlocuire a rețelelor subterane.
Locul de construcție sub Podul Constanța. Fotografia provine de la Facebook / Primăria Municipiului București.
La Podul Constanța, unde circulația s-a restrâns la o singură bandă pe sens într-o zonă foarte aglomerată, echipele s-au mobilizat pentru a lucra
la foc continuu
, inclusiv în timpul nopții și în weekenduri, pentru ca șantierul să fie finalizat până în septembrie.
Pe Podul Basarab, lucrările progresează în linie dreaptă. Într-un mesaj postat pe Facebook pe 21 august, Ciucu a semnalat că forțele de muncă se ocupă de ultimele finisaje pe direcția Titulescu‑Grozăvești (vopsire, spălare, marcaje rutiere), astfel încât traficul să fie canalizat pe acea arteră, în ambele sensuri, în timp ce cealaltă bretea podului este supusă reparațiilor.
Data limită stabilită este 6 septembrie, cu lucrători operaționali în două rotații, inclusiv în sâmbătă, iar circulația totală pe pod se prevede să reînceapă începând cu 7 septembrie. Primarul a precizat că pasajul, activat în 2011 și 2012, nu a beneficiat niciodată de o recepție finală, ceea ce a împiedicat întreținerea adecvată și a condus la degradarea sa.
Sursa foto: Pagina oficială de Facebook a primarului Ciprian CiucuCe complică lucrările
Primăria Capitalei a anunțat pe Facebook, în data de 10 august, că peste 70 de kilometri de rețele subterane – apă, gaz și electricitate – vor fi modernizate în același timp cu aproximativ 50 de kilometri de șină de tramvai. Aceste rețele se află sub șine,
„într-un adevărat hățiș”
, iar adesea blocarea lor încetinește execuția lucrărilor, astfel încât anumite zone de șantier rămân fără muncitori pentru mai multe săptămâni.
Primăria oferă trei motive. Primul: documentele pe hârtie nu corespund cu ceea ce se constată în teren. În ciuda existenței unui plan coordonator de rețele
A doua: nu există loc fizic pentru mutarea conductelor, mai ales pe străzile înguste, așa că rețelele vechi sunt refăcute exact pe locul lor, ceea ce cere coordonare strânsă cu toți operatorii.
Al treilea factor este vremea. În perioade de ploi abundente, solul devine saturat cu apă, iar mașinile de construcție nu pot opera până când terenul nu se usucă, așa cum s-a observat la diverse șantiere în iulie.
Primarul general Ciprian Ciucu a clarificat motivele pentru care optează pentru lucrări mai lente:
„Prefer să dureze mai mult, dar să aplicăm soluția corectă, să facem lucrări de calitate care să reziste zeci de ani de acum înainte”.
Fotografia provine de pe pagina oficială de Facebook a Primăriei Municipiului București. Termoficarea: 27 de șantiere, țevi cu vârsta peste 50 de ani.
În sezonul estival, lipsa apei calde, iar în sezonul rece, absența căldurii. Pentru mulți locuitori din București, aceasta nu reprezintă o excepție, ci s-a transformat în realitatea cotidiană. O problemă raportată inițial pentru trei zile poate dura 9, 10 sau chiar 15 zile, iar într-un interviu acordat TVR Info pe 23 iulie, primarul Capitalei afirmă că, de multe ori, justificarea oficială este o falsă.
Ciprian Ciucu a acuzat Compania Municipală Termoenergetica de o practică pe care spune că nu a reușit să o oprească de ani buni: mascarea unor lucrări de investiții, planificate cu un an înainte, sub formă de „avarii”, ca să evite birocrația avizelor. „Ei mint, le-am spus-o și în față”, a declarat primarul, adăugând că firma „maschează lucrări de investiții sub formă de lucrări de avarii, ceea ce nu e corect”.
În București, 27 de proiecte de termoficare implică reabilitarea magistralelor de încălzire, iar în prezent lucrările se desfășoară în diferite etape în toate zonele Capitalei. Obiectivul este înlocuirea conductelor primare vechi de peste 50 de ani cu conducte moderne, preizolate, a declarat Primăria Capitalei în răspuns la solicitarea trimisă de Libertatea.
COMENTARII / 0