HSD, cunoscut sub denumirea de tulburări de spectru de hipermobilitate, constituie afecțiuni ale țesutului conjunctiv.
Conform BBC, acestea determină hipermobilitate articulară, situație în care articulațiile prezintă o gamă de mișcare peste cea obișnuită.
Ce înseamnă hipermobilitatea?
Citește și„Bloom skin”, noul trend K-beauty care înlocuiește „glass skin” / De ce dermatologii îl preferă și cum poți obține un ten luminos
Colagenul diminuat în țesuturile conjunctive obligă mușchii să depună efort suplimentar pentru a menține articulațiile în poziție stabilă. Această solicitare intensificată generează oboseală, durere și rigiditate.
HSD poate genera, în plus, tulburări gastrointestinale, din cauza elasticității crescute a țesutului conjunctiv din tractul digestiv.
Potrivit sursei, s-a demonstrat existența unor conexiuni între HSD și diverse forme de neurodiversitate, printre care se numără autismul și ADHD.
Unele persoane prezintă Ehlers-Danlos hipermobil (hEDS). Diagnosticul se realizează prin identificarea hipermobilității și a defecțiunilor în țesutul conjunctiv la nivelul întregului corp, precum și a unor probleme musculo-scheletice, printre care se numără luxațiile.
Potrivit studiului efectuat de Universitatea din Edinburgh, un număr semnificativ de indivizi nu primesc diagnostic.
Pentru a obține un diagnostic, unele persoane trec prin așteptări de ani întregi.
Conform studiului, pacienții din Marea Britanie care prezintă hEDS și HSD au așteptat, în medie, între 19 și 21,7 de ani pentru a primi un diagnostic.
În cazul acestei afecțiuni, identificarea se dovedește dificilă, deoarece Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire nu dispune de un manual clinic autonom și specific pentru diagnostic, conform sursei menționate.
Jessica Eccles, specialistă în interacțiunile creier-corp și în hipermobilitate, afirmă că diagnosticarea poate fi comparată cu o
„loterie poștală în ceea ce privește locul în care te afli și oportunitățile de evaluare pe care le ai la dispoziție”
.
Ea menționează că HSD și hEDS ar afecta mai intens femeile.
„Știm că sănătatea femeilor nu este neapărat la fel de bine documentată ca problemele care afectează bărbații”, a spus ea.
Rezultatele cercetării au arătat că sub o treime dintre persoanele diagnosticată au raportat că doctorul de familie al acestora a început tratamentul pentru această afecțiune. În plus, numai 13% au avut posibilitatea de a consulta un „medic cu experiență”.
Stresul poate intensifica simptomele.
Studiile indică faptul că manifestările HSD pot fi înrăutățite sau pot apărea sub influența unui factor stresor, menționează Dr. Eccles. Acestea ar putea fi legate de pubertate sau de menopauză, iar anumite cercetări indică o conexiune cu Covid.
Acest lucru sugerează că o persoană ar putea trăi majoritatea vieții sale cu articulații extrem de flexibile, însă poate apărea un „factor de stres extern din mediul înconjurător” care să agraveze situația.
Pot exista metode pentru a trata HSD, afirmă Dr. Eccles, însă nu există o „soluție magică unică”. Terapia fizică poate aduce beneficii, iar pentru alți pacienți activități blânde precum înotul pot fi de ajutor.
COMENTARII / 0