Hipertensiunea pulmonară: Bariere în accesul pacienților din România la tratamente inovatoare

Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) reprezintă o boală rară și gravă, care afectează vasul sanguin al plămânilor și poate încărca excesiv inima, reducând treptat abilitatea individului...

Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) reprezintă o boală rară și gravă, care afectează vasul sanguin al plămânilor și poate încărca excesiv inima, reducând treptat abilitatea individului de a desfășura activități zilnice. În cazul pacienților, drumul poate implica dificultăți respiratorii, oboseală, incertitudine și un regim terapeutic complex, influențând viața profesională, familială și socială.

Deși cercetarea medicală a adus noi opțiuni terapeutice, existența unei inovații nu garantează accesul la aceasta. Diagnosticul precoce, evaluarea în centre specializate, continuitatea tratamentului și monitorizarea pe termen lung sunt esențiale.

Provocările menționate au fost abordate în cadrul unei sesiuni online intitulate „Cum transformăm inovația în rezultate care contează pentru pacienți? Perspective din HTAP”, susținută de Alianța Națională pentru Boli Rare România (ANBRaRo) și Asociația Română de Cancere Rare (ARCrare), în cadrul seriei Share Experience 2026.

Citește șiCele două Americi: Rata mortalității în cazul unor boli este cu aproape 20% mai mare în statele care l-au votat pe Trump

Diagnosticarea precisă și accesul la centre specializate pot influența evoluția bolii.

Simptomele HTAP pot fi confundate cu cele ale altor afecțiuni, întârziind diagnosticul. Pacienții au nevoie de evaluare specializată, tratament adaptat evoluției bolii și monitorizare constantă. În România, un traseu medical clar și accesul continuu la terapii sunt esențiale pentru reducerea întârzierilor.

„În HTAP, diagnosticul nu reprezintă punctul final al unei căutări, ci începutul unui parcurs de îngrijire care trebuie urmărit atent. Este important ca suspiciunea clinică să ducă la evaluare specializată, iar pacientul să beneficieze de o strategie terapeutică adaptată riscului și reevaluată în timp. Deciziile trebuie luate pe baza unei imagini complete a bolii, nu a unui singur simptom sau indicator”, spune prof. univ. dr. Dragoș Bumbăcea, medic primar pneumolog, Șef Clinică de Pneumologie și Terapie Acută Respiratorie.

Centre cu experiență în hipertensiunea pulmonară joacă un rol crucial în confirmarea diagnosticului, evaluarea riscului și selecția tratamentului, prin cooperarea specialiștilor și reevaluarea regulată a pacientului.

În contextul pacienților, disponibilitatea unei intervenții medicale presupune menținerea continuă.

Pacienții se confruntă cu întrebări concrete: unde pot fi evaluați, cât durează până la un diagnostic clar și dacă tratamentul recomandat este disponibil fără întreruperi. Diagnosticul, tratamentul și monitorizarea trebuie să funcționeze ca părți ale aceluiași sistem.

„Pentru un pacient cu HTAP, accesul la tratament nu poate fi separat de accesul la diagnostic și la monitorizare. O recomandare medicală are valoare reală numai dacă pacientul poate urma tratamentul de care are nevoie și poate reveni la evaluări atunci când situația o impune. Este nevoie de un traseu clar, de continuitate și de dialog între pacienți, medici și autorități”, spune Bogdan Burduja, președintele Asociației Pacienților Hipertensivi Pulmonari (APHP).

Angajarea pacienților în luarea deciziilor medicale, alături de implicarea organizațiilor de profil, reprezintă de asemenea factori esențiali pentru detectarea obstacolelor întâmpinate pe parcursul îngrijirii și pentru satisfacerea cerințelor autentice ale comunității.

Noile tratamente trebuie să fie susținute de acces real.

Avansul științific deschide noi posibilități de tratament pentru anumite grupuri de pacienți cu HTAP. Însă, aprobarea unui medicament la nivel european nu asigură în mod automat plata sau accesul în toate statele membre. În România, unele substanțe nu se găsesc pe piața locală pentru perioade lungi, fapt care poate perturba evoluția terapiei la persoanele afectate de o boală gravă și progresivă.

„Valoarea inovației medicale prinde viață doar atunci când tratamentul ajunge efectiv la pacientul care are nevoie de el. Progresul științific rămâne doar o promisiune teoretică în absența unui parteneriat solid între medici, asociații de pacienți, industrie și autorități. Obiectivul nostru absolut trebuie să fie eliminarea barierelor din calea tratamentului, garantând un acces echitabil, rapid și neîngrădit la îngrijirea salvatoare de vieți”, explică Raluca Simbotin, Policy Lead, MSD România.

Accesul corect implică identificarea pacienților eligibili, efectuarea unei evaluări corecte și asigurarea unei monitorizări adecvate, toate acestea fiind susținute de politici de sănătate și de resurse care să faciliteze administrarea tratamentelor în condiții corespunzătoare.

Rețelele din Europa pot uni cunoștințele și pot optimiza asistența medicală

Cooperarea europeană permite schimbul de informații și metode eficiente între instituții, sprijinind creșterea abilităților și diminuând disparitățile de acces. La webinar, Gergely Mesaros, manager de proiect al ERN-LUNG – Rețeaua Europeană de Referință pentru Bolile Respiratorii Rare, a evidențiat modul în care colaborarea la nivel european transformă progresele medicale în beneficii palpabile pentru pacienții cu HTAP.

„Următorul pas în inovație nu înseamnă doar un tratament mai bun, ci și un sistem care îi ajută pe toți pacienții eligibili să beneficieze de acesta. Trebuie să urmărim nu doar rezultatele clinice, ci și simptomele, calitatea vieții, povara tratamentului și obiectivele pe care pacienții le consideră importante. Rețelele europene pot conecta expertiza și pot susține îmbunătățirea îngrijirii, astfel încât locul în care trăiește un pacient să nu îi limiteze șansa de a primi îngrijirea adecvată”, a explicat Gergely Mesaros, Project Manager, ERN-LUNG.

Înregistrarea informațiilor privind evoluția bolii și experiența pacienților poate facilita evaluarea rezultatelor și poate evidenția disparitățile în accesul la servicii medicale.

Calitatea de viață constituie o componentă esențială a rezultatelor obținute prin tratament.

Succesul tratamentului nu se evaluează exclusiv prin indicatori clinici, ci și prin abilitatea pacientului de a-și desfășura activitățile zilnice și de a-și menține independența. Experiența și prioritățile pacienților trebuie să fie luate în considerare în deciziile medicale și în analiza serviciilor de sănătate.

„În bolile rare, cooperarea este esențială: pacienții au nevoie de specialiști, de acces la tratamente și de un sistem care să le urmărească nevoile pe termen lung. Vocea lor trebuie să contribuie la stabilirea priorităților și la evaluarea rezultatelor, pentru că îngrijirea de calitate înseamnă nu doar tratarea bolii, ci și sprijinirea persoanei care trăiește cu ea”, a spus Dorica Dan, președinta Alianței Naționale pentru Boli Rare România.

Din dialoguri, se trec la soluții palpabile pentru pacienții care locuiesc în România.

Webinarul a reunit perspective din pneumologie, comunitatea pacienților, zona politicilor de sănătate și rețelele europene de expertiză. Discuțiile au evidențiat nevoia reducerii întârzierilor de diagnostic, a accesului la centre specializate și tratamente, a monitorizării adecvate și a utilizării datelor pentru evaluarea rezultatelor reale.

Mesajul comun al participanților indică că avansul medical trebuie să se manifeste în rutina zilnică a pacienților, prin diagnostic precoce, cunoștințe specializate, acces la tratamentul adecvat și implicarea pacienților cu HTAP în propriul lor traseu de îngrijire.

COMENTARII / 0