Iarnă de coșmar la Kiev, după atacurile cu drone ale Rusiei: „Nu suntem pregătiți pentru asta”

Pe măsură ce termometrele indică scăderi vertiginose, cei 3 milioane de locuitori ai Kievului se uită cu teamă la lunile ce urmează. În capitala Ucrainei,...

Pe măsură ce termometrele indică scăderi vertiginose, cei 3 milioane de locuitori ai Kievului se uită cu teamă la lunile ce urmează. În capitala Ucrainei, ideea unei ierni mult mai aspre și necruțătoare decât cea din anul precedent nu mai reprezintă doar un posibil scenariu, ci o realitate ce se apropie, subliniază Kyiv Independent.

Rusia a intensificat atacurile, iar acum, însoțite de roiuri de drone cu reacție, mult mai rapide și greu de interceptat, nu afectează doar rețeaua electrică, ci și direct sistemele de încălzire, canalizarea și lanțurile esențiale de aprovizionare cu alimente.

În ziua de 3 noiembrie, a avut loc cel mai puternic atac asupra rețelei energetice din anul întreg, iar viața cotidiană a rezidenților din Kiev s-a transformat într-o cursă împotriva timpului, guvernată de alerte aeriene și de întreruperi neanunțate ale curentului. Mulți se îngrijorează că frigul extrem va aduce și mai multe pericole și își pregătesc stocuri de apă, alimente fără expirare, baterii și lanterne. În afară de lupta pentru supraviețuire personală, există un sentiment general de neputință: autoritățile locale sunt acuzați că nu au protejat orașul, că adăposturile sunt insuficiente.

Citește șiAvertizare de călătorie de la MAE: cod roșu de furtună în Portugalia. Ciclonul Charles aduce vânt puternic și precipitații

Pentru Oleksandr Gramatskiy, în vârstă de 49 de ani, conflictul a ajuns la nivelul blocului. Mama sa, o femeie de 86 de ani, și-a rupt recent piciorul. Pentru a o duce la controalele medicale obligatorii, el și soția lui trebuie să traverseze Podul de Nord, o zonă frecvent atacată de dronile rusești. Întoarcerea devine însă un adevărat calvar: mama locuiește la etajul 13 al unui bloc-turn.

După o vizită recentă la spital, familia a fost nevoită să stea mai bine de patru ore în mașină, în fața imobilului, așteptând ca energia electrică să revină pentru a putea folosi ascensorul. „M-am gândit să o car în brațe pe scări. Am încercat o dată, dar e imposibil din punct de vedere fizic”, a povestit bărbatul pentru jurnaliștii de la The Kyiv Independent. Femeia nu mai poate părăsi locuința de una singură, iar opririle neanunțate de curent i-au adus bărbatului inclusiv probleme cu legea marțială. Pentru a nu-și abandona mama în mașină în așteptarea luminii, a încălcat restricțiile de circulație pe timp de noapte și a trebuit să le explice situația disperată patrulelor de poliție care l-au tras pe dreapta.

Imprevizibilul oprește capitala în întregime. Chiar dacă furnizorii oferă programări orientative privind întreruperile de curent cu doar o zi înainte, fiecare atac nocturn cu rachete sau drone invalidează imediat aceste planuri și lasă cartierele complet în stare de incertitudine.

Spaima kievenilor a căpătat o altă dimensiune pe măsură ce armata rusă a început să țintească deliberat depozitele logistice și centrele de distribuție ale marilor lanțuri de supermarketuri. Când rafturile magazinelor de proximitate au început să se golească parțial, panica a cuprins familiile cu copii.

Olha, mamă a doi băieți, în vârstă de 40 de ani, a simțit că nu are altă soluție decât să cumpere tot ce prinde în cale. „Pur și simplu m-a copleșit frica. Am început să pun în coș absolut tot ce vedeam, temându-mă că băieții mei nu vor avea ce să mănânce la iarnă”, explică ea. Acum, balconul apartamentului ei arată ca un depozit de campanie: lângă bicicleta copilului sunt stivuite bidoane de zeci de litri de apă potabilă, zeci de conserve de legume și saci de cereale și orez. Zâmbește amar când se gândește la gestul său, dar admite franc: „Poate pare absurd, dar în contextul de azi nu știi niciodată ce urmează. Sinceră să fiu, aceste rezerve mă ajută să pot închide ochii noaptea”.

Amintirea iernii anterioare încă răscolește memoria colectivă. Yuliia, cu 35 de ani, evocă lunile de coșmar prin care a trecut mama ei: un bloc fără niciun sistem de încălzire pentru o lună și jumătate, calorifere aproape dezmorțite și absența totală a apei calde până la începutul verii.

„Este pur și simplu brutal”

subliniază ea

În această iarnă, provocările cresc substanțial din cauza progresului tehnologic al armamentului Moscovei. Dronelor kamikaze Shahed, alimentate cu motoare convenționale zgomotoase, le-a fost înlocuită parțial de noi modele echipate cu turboreactoare. Acestea pot atinge viteze mai mari, prezintă traiectorii mult mai imprevizibile și se dovedește dificil de interceptat de bateriile mobile de apărare antiaeriană.

Olena Pavlenko, liderul grupului de analiză energetică DiXi Group din Kiev, subliniază că noile drone rusești schimbă echilibrul războiului de uzură: acestea sunt mult mai economice decât rachetele de croazieră, însă precise suficient pentru a sabota rețeaua de generare distribuită. În afară de stațiile de transformare, atacurile se concentrează pe liniile de înaltă tensiune, provocând daune majore care necesită săptămâni întregi pentru reparație.

Cel mai întunecat coșmar al specialiștilor în utilități publice nu constă în lipsa iluminatului, ci în prăbușirea rețelei de canalizare. Tot întregul mecanism de evacuare și curățare a apelor uzate din Kiev depinde în 100% de energia electrică. În lipsa unei alimentări continue, pompele de mare capacitate se opresc, iar stațiile de tratare devin inoperabile.

În lipsa soluțiilor de avarie, apele reziduale riscă să refuleze pe străzi și în subsolurile blocurilor, declanșând o criză sanitară fără precedent într-o metropolă de trei milioane de suflete – un oraș de dimensiunile Berlinului. Oleksandr Skhin, directorul Asociației Companiilor de Apă din Ucraina, confirmă gravitatea situației, subliniind că echipamentele învechite nu pot funcționa fără pompe alimentate constant. La acestea se adaugă întreruperile zilnice ale furnizării de apă potabilă, atinse de un nivel critic după barajul de rachete balistice din primele zile ale lunii noiembrie.

Frustrarea acumulată de către cetățeni a ajuns la un punct de fierbere, transformându‑se într-o revoltă împotriva clasei politice. Disputa de lungă durată între președintele Volodimir Zelenski și primarul capitalei, Vitali Kliciko, a reacționat cu intensitate, alimentată de scăderea temperaturilor.

Șeful statului a criticat dur administrația locală a Kievului, acuzând-o că a înregistrat cele mai mari eșecuri în pregătirea planurilor de reziliență energetică dintre toate regiunile țării, chiar și în comparație cu localitățile aflate pe linia frontului. De cealaltă parte, primarul Vitali Kliciko s-a apărat susținând că guvernul central a blocat timp de aproape jumătate de an aprobarea strategiei de urgență a capitalei și a refuzat alocarea fondurilor promise pentru reabilitarea termocentralei CHP-5, grav afectată de loviturile aeriene din sezonul rece trecut.

Pentru oamenii de rând, disputele de la vârful puterii nu țin loc de adăpost și nici de căldură. La mijlocul lunii octombrie, sute de kieveni au ieșit în fața sediului Primăriei cerând demisia edilului. Sofia Hohol, o tânără de 22 de ani care lucrează ca analist de business, privește zilnic la gaura rămasă în fațada blocului său după ce clădirea a fost lovită de o dronă în timpul verii: autoritățile nu au trimis niciun muncitor pentru consolidare.

Revolta se concentrează și pe prioritățile financiare ale primăriei. În timp ce inițiativa de a construi 50 de adăposturi modulare lângă stațiile de transport în comun a fost restrânsă la doar 14 unități promise spre finalul anului, municipalitatea a continuat să aloce fonduri pentru modernizarea bordurilor și montarea de stații de autobuz din sticlă.

„Avem nevoie de buncăre, nu de stații din sticlă”, au scandat protestatarii.

În fața posibilității unui blocaj complet al serviciilor, primarul Kliciko a recomandat deschis rezidenților să părăsească orașul temporar, pentru a diminua presiunea asupra resurselor locale. Totuși, pentru majoritatea, exilul nu reprezintă o soluție viabilă. În acest context, școlile copiilor, bunicii bolnavi și puținele obiecte de valoare din viața lor rămân în Kiev. Între frica de ger și legătura puternică cu domiciliul, locuitorii își strâng din dinți și își îndreaptă privirea spre cer, sperând ca prima ninsoare să nu coincida cu un colaps total al orașului.

COMENTARII / 0