Iarna grea și lungă: România pregătește, prețuri gaze în creștere

„Într-adevăr, primele estimări sunt că vor fi anumite momente de temperaturi scăzute. Vom intra în amănunt pe aceste prognoze, probabil, zilele următoare sau cel târziu săptămâna viitoare, vom discuta strict de iarnă, strict de gazele naturale, strict în magazin are, de data aceea la sediul Transgaz, nu la sediul Transelectrica”, a explicat Cristian Bușoi, marți, în conferința de presă organizată la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

În declarația sa, Demnitarul a subliniat că, în prezent, consumatorii casnici beneficiază de protecție împotriva posibilelor creșteri de preț, în baza OUG nr. 12/2026. Acest act legal stabilește un mecanism prin care producătorii sunt obligați să furnizeze, la 110 lei/MWh, cantități definite de gaze provenite din producția internă, atât către furnizorii care servesc consumatorii casnici, cât și către producătorii de energie termică.

„Dincolo de aceste prognoze, chiar dacă nu vom atinge nivelul anilor trecuți și am avut suficient gaz, n-am consumat depozitele, toate acestea sunt centuri de siguranță. Sunt măsuri care ne dau confortul că nu vom intra într-un stres al cantităților și al prețurilor mari pentru iarna următoare. Sunt prețuri care nu se vor regăsi la populație, pentru că până la finalul iernii, începutul primăverii, avem acea măsură de preț reglementat, 110 lei/MWh, către populație și către consumatorii casnici, și către sistemele de termoficare, dar evident că nu ne sunt indiferente prețurile la care industria și marii consumatori de gaz natural se aprovizionează”, a declarat Cristian Bușoi.

Citește șiBogdan Ivan spune că liderii PSD care îi contrazic pe Bolojan și USR sunt atacați de boți pe net: Pe la 3-4 dimineața se activează

Prețurile au atins recorduri fără precedent, chiar nici măcar la începutul crizei.

În această ocazie, demnitarul a recunoscut că problema gazelor constituie următoarea provocare, că se anticipează o creștere a prețurilor, însă stocurile de gaze din România depășesc media europeană.

„Într-adevăr, următoarea provocare care la care trebuie să răspundem și pentru care trebuie să fim pregătiți este cea a gazelor naturale, a prețurilor care se arată deja la maxim, la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei, în 2022, deja indicele TTF este foarte ridicat, pentru că avem Strâmtoarea Ormuz închisă, avem pagubele produse de primele bombardamente Qatar și va dura până când vor fi refăcute unele capacită de producție, avem efectele conflictului și a războiului ilegal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei, toate acestea duc la prețuri ridicate și la probleme în umplerea depozitelor pentru perioada iernii”, a declarat Cristian Bușoi.

Conform secretarul de stat, România se situează astăzi la 73,57%, peste media europeană, și se aliniază cu cerințele legale privind cantitățile minime stabilite de normele europene și transmise în legislația națională.

Secretarul de stat a subliniat că el, împreună

Se menționează că România a intrat în stare de alertă energetică începând cu 1 august, în urma opririi primului reactor din Cernavodă, cu capacitate de 700 MW, cauzată de debitul extrem de scăzut al Dunării. Această situație a determinat, de asemenea, o reducere la jumătate a producției celor două hidrocentrale situate pe Dunărea la punctul de intrare în țară, care contribuie la 10-15% din totalul generat pe termen multianual.

În data de 13 august, a fost suspendat al doilea reactor al centralei, care în condiții normale produce aproximativ 20% din energia națională, iar deficitul generat este acoperit prin producția de energie din gaze. Centrala din Cernavodă este administrată de Nuclearelectrica, o firmă deținută de stat, sub autoritatea Ministerului Energiei, având 82,49% din acțiuni.

Starea de alertă s-a prelungit pentru 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026, după ce s-a constatat  „menţinerea condiţiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel naţional prin raportare la debitul Dunării la intrarea în ţară, acesta fiind la Baziaş de aproximativ 1.350 mc/s şi, deşi este prognozată o creştere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30 – 31 august, această valoare rămâne mult sub media multianuală a perioadei cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitaţii semnificative în bazinul Dunării”.