ICCJ: Bugetul 2026, redus în Parlament; Lia Savonea vrea CCR

Decizia de reducere a bugetului ICCJ de la 4,9 miliarde de lei la 3,1 miliarde de lei a stârnit o reacție vehementă din partea Încalei Curți de Casație și Justiție, care se confruntă acum cu necesitatea de a finanța un pachet de solidaritate. Vor fi luate în considerare posibile acțiuni în justiție, inclusiv o potențială sesizare a CCR.

Se reproșează Guvernului o abordare sistematică și permanentă de limitare a prerogativelor judecătorilor și de neglijare a responsabilităților legale. Potrivit ICCJ, acțiunile Executivului, de la ajustările legislative referitoare la pensiile speciale și până la neimplementarea completă și promptă a sentințelor finale, trezesc îngrijorări majore cu privire la protecția statului de drept.

În urma criticilor aduse mecanismelor de reeșalonare unilaterală care permit statului să-și amâne obligațiile, ICCJ subliniază că „executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională”.

Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești

„Nu poate fi amânată, reinterpretată sau aplicată discreționar”

, reiterează instanța supremă, condamnând astfel practicile de amânare a obligațiilor de către stat.

Deciziile definitive de stabilire a sumelor reprezintă creanțe certe, protejate asemenea bunurilor, potrivit ICCJ. Această practică are un impact direct asupra dreptului de proprietate. „Creanțe certe” sunt afectate de amânarea repetată a plăților pe perioade lungi, ceea ce slăbește securitatea juridică și încrederea în justiție.

Statul român are obligații constituționale și internaționale clare în ceea ce privește respectarea hotărârilor judecătorești, care nu ar trebui să fie considerate simple opțiuni.

Nu putem accepta ca aceste hotărâri să fie tratate ca niște simple opțiuni

, avertizează instanța, subliniind importanța respectării lor.

În urma situației create, ICCJ cere oprirea de urgență a procedurilor de restructurare a datoriilor impuse unilateral și emite o avertizare că, în cazul în care nu vor fi luate măsuri care respectă legislația în vigoare, va iniția toate procedurile prevăzute de lege, inclusiv introducerea unei acțiuni în justiție împotriva Guvernului pentru a-l constrânge să aloce resursele financiare necesare.

În urma deciziei Parlamentului de a reduce bugetul pentru anul 2026, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a exprimat posibilitatea de a solicita intervenția Curții Constituționale.

Ia în calcul sesizarea Curții Constituționale în legătură cu legea bugetului

, a afirmat ea, într-o declarație acordată Știrile ProTV.

Alocarea financiară pentru ICCJ a fost diminuată în cadrul procedurii parlamentare, fapt care a determinat reacții din partea instituției. Această reducere a bugetului survine în contextul pachetului social. Lia Savonea a declarat că ia în considerare posibilitatea de a sesiza CCR în legătură cu această situație.

În urma unui proces de negociere care a durat patru zile, bugetul pentru anul 2026 urmează să fie supus votului în plen vineri, într-un context marcat de tensiuni în cadrul coaliției de guvernare. Modificări semnificative au fost aduse alocărilor destinate sistemului judiciar.

Bugetul Înaltei Curți a cunoscut o evoluție neprevăzută, începând cu o majorare de 50% față de anul precedent, însă s-a încheiat cu o reducere de la 4,9 miliarde de lei la 3,1 miliarde de lei. Această reducere a rezultat din retragerea sumei de 1,1 miliarde de lei, care era destinată suplimentării fondurilor pentru ajutoare, precum și a altor 770 de milioane de lei, care au fost redistribuite către bugetele locale.

La încheierea declarației oficiale, instația supremă lansează o avertizare fermă:

„Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora, pentru că legea nu este opțională.”

Această declarație subliniază importanța respectării legii și a deciziilor judecătorești.