Ilie Bolojan: 2 săptămâni cruciale pentru banii din PNRR

Ilie Bolojan, în calitate de premier, a participat la o conferință de presă, unde a discutat despre schimbările legislative necesare în domeniul salarizării.

De ce se întâmplă în următoarele două săptămâni depinde dacă vom lua banii din PNRR

, a afirmat premierul.
El a făcut referire la obiectivele specifice din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De asemenea, a menționat împrumuturile obținute prin SAFE și a amintit aprobarea unei cereri de plată în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR de către Comisia Europeană.

Citește șiVideo Legea femicidului, doar pe hârtie. Metodologia care ar trebui să prevină tragediile, încă în așteptare

Ilie Bolojan a făcut această declarație într-un moment în care Comisia Europeană tocmai aprobă o cerere de finanțare în valoare de 2,62 miliarde euro în cadrul PNRR.

Declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan au subliniat importanța perioadelor următoare pentru obținerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În următorii doi ani sau, mai exact, două săptămâni, se va decide dacă România va reuși să obțină aceste fonduri.

De ce se întâmplă în următoarele două săptămâni depinde dacă vom lua banii din PNRR

, a afirmat premierul.

PNRR și absorția fondurilor sunt subiectele principale pe ordinea de zi a guvernului.

• Comisia Europeană a confirmat oficial validarea cererii de plată în valoare de 2,6 milioane euro.
• Pentru a putea beneficia de fonduri, sunt necesare îndeplinirea a două direcții: atingerea țintelor și jaloanelor pentru a primi banii și implementarea a peste 35 de jaloane, dintre care 9 sunt deosebit de importante deoarece implică reforme și modificări legislative.
• Toate proiectele finalizate vor fi depuse la Parlament sub formă de inițiative legislative.
• UE va oferi opinia sa cu privire la proiectele ce urmează a fi înaintate Parlamentului până săptămâna viitoare.
• Un al treilea pachet de reforme, care include legea apelor, investițiile în baraje, decarbonizare și legislația privind salarizarea, se află în renegociere și necesită discuții publice.
• Guvernul s-a angajat să modifice legea salarizării pentru a asigura stabilirea transparentă a salariilor în sectorul public, corelată cu productivitatea și ținând cont de cifrele reale.
• Principalele subiecte discutate în guvern – absorția fondurilor
• Până săptămâna viitoare vom avea opinia UE pentru ca proiectele să fie date Parlamentului.
• Întrucât vor fi discuții pe aceste teme vă prezint câteva date: avem 1,280.000 de posturi în sectorul public, distribuite pe categorii profesionale. Avem politici salariate decuplate de dinamica productivității muncii. Se văd creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de productivitate. România are cele mai mici venituri fiscale. Cheltuielile de personal ca procent din venituri e de 40%, dintre cele mai mari. Din fiecare leu care se colectează în România, 39 de bani acoperă salarizarea în domeniul bugetar.
• Dobânzile plătite anul acesta reprezintă 3% din PIB.
• Avem 166 miliarde de lei total salarii sector public. Trebuie să reducem baza de cheltuieli publice.
• Președintele României prin dl Burnete a generat o discuție în Parlament și sper ca oamenii politici să cadă de acord că aspectele care țin de absorția de fonduri europene și țin cont de situația financiară a țării țin cont de realitate. 
• La multe ministere avem întârzieri mari ale plăților, ținta e să le aducem la zi în 2-3 săptămâni.
• Vom asigura transparența totală – vom face publice cifrele de absorție al fiecărui minister, săptămânal.
• Absorția fondurilor din PNRR este foarte importantă. De ce se întâmplă în următoarele două săptămâni depinde dacă vom lua acești bani.
• Programul SAFE. E o decizie corectă pentru România, bugetar și pe componentă de apărare. este exclus să nu recurgem la credite în anii următori, din cauza deficitului. Sunt 4 miliarde de euro pe an pentru dotarea armatei și avem nevoie de banii aceștia. Permite integrarea industriei românești de apărare în lanțurile europene.
• Cea mai mare componentă e alocată MApN, dar o componentă împortantă se îndreaptă și către infrastructură. 
• Un subiect „de care nu fug” – datele statistice ale INS nu sunt o surpriză. Nu am creat așteptări care nu pot fi onorate. Inflația e un rezoltat cumulat al mai multor factori. Deficitele imense sunt baze pentru o inflație mare. Rog să va gândiți la cele două procese în plus la TV, efectele războiului din Iran, liberalizarea pieței energetice. Dacă nu intervin alte șocuri, în iulie vom avea inflație de 8%, iar în august vom coborî spre o inflație de 6%. Economia noastră se însănătoșete. Scăderea deficitului arată că suntem pe calea cea bună. Deficitul nu e rezultatul unor inginerii contabile.
• Tot în ședința de azi a fost în primă lectură proiectul pentru asigurarea transparenței la RAPPS. Transparența e o chestiune de niormalitate și corectitudine. 
• În zilele următoare voi face declarații politice, dar în această sală vom păstra liniile guvernamentale. 

În prezent, sectorul public are 1,280.000 de posturi, cu politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii, ceea ce a dus la creșteri salariale care nu au ținut cont de productivitate.

Din fiecare leu care se colectează în România, 39 de bani acoperă salarizarea în domeniul bugetar.

• Anul acesta, dobânzile plătite reprezintă 3% din PIB.
• 166 miliarde de lei reprezintă totalul salariilor în sectorul public.

Președintele României, prin intermediul dlui Burnete, a inițiat o discuție în Parlament, sperând ca oamenii politici să ajungă la un acord privind absorția fondurilor europene și situația financiară a țării.

• La mai multe ministere, există întârzieri mari ale plăților, obiectivul fiind să le aducem la zi în 2-3 săptămâni.
• Se va asigura transparența totală prin publicarea cifrelor de absorție ale fiecărui minister, săptămânal.

De ce se întâmplă în următoarele două săptămâni depinde dacă vom lua acești bani din PNRR.

• Programul SAFE este o decizie corectă pentru România, atât din punct de vedere bugetar, cât și al componentei de apărare. Nu se poate exclude posibilitatea de a nu recurge la credite în anii următori din cauza deficitului. Sunt 4 miliarde de euro pe an pentru dotarea armatei și este nevoie de acești bani pentru a permite integrarea industriei românești de apărare în lanțurile europene.
• Cea mai mare componentă a programului este alocată MApN, dar o componentă importantă se îndreaptă și către infrastructură.