Într-o sesiune parlamentară, Ilie Bolojan se poate confrunta, în teorie, cu două moțiuni de cenzură, contrar unei opinii des întâlnite în rândul unor comentatori politici, care susțin că într-o singură sesiune nu poate fi depusă decât o moțiune de cenzură.
Nu există o interdicție expresă în Constituție care să prevadă că într-o sesiune parlamentară nu pot fi depuse decât o singură moțiune de cenzură împotriva premierului.
Legea fundamentală nu conține nicio dispoziție explicită care să prevadă că o singură moțiune de cenzură poate fi depusă într-o sesiune parlamentară.
Dimpotrivă, Constituția lasă loc pentru interpretarea că pot exista mai multe astfel de moțiuni, deoarece această restricție nu este enunțată în mod direct, ci rezultă doar implicit din prevederile sale.
Articolul continuă după această întrerupere.
Potrivit reglementărilor, articolul 113 al Constituției prevede că o solicitare de evaluare a activității Guvernului poate fi înaintată de către cel puțin un sfert din numărul total al parlamentarilor. În situația în care această solicitare a fost respinsă, persoanele care au inițiat-o nu mai au posibilitatea de a semna pentru o altă solicitare similară în același interval de activitate parlamentară.
Constituția României impune o restricție unică în legătură cu procedura de depunere a moțiunilor de cenzură.
Mecanismul respectiv a fost conceput de legiuitorul constituțional pentru a proteja Guvernul împotriva acțiunilor repetate de hărțuire din partea Opoziției, care ar putea abuza de acest instrument prin depunerea frecventă a unor astfel de moțiuni.
În situații excepționale, și anume atunci când Guvernul își asumă răspunderea, pot fi înaintate moțiuni, indiferent de frecvența cu care Executivul recurge la această procedură accelerată de adoptare a legilor.
Funcționarea Guvernului este condiționată de existența unei majorități stabile, care reprezintă cel puțin jumătate plus unu din totalul parlamentarilor, 50%+1, pentru a-i asigura sprijinul.
În scenariul prezentat, devine clar că o a doua moțiune de cenzură nu poate fi lansată ulterior, deoarece, din punct de vedere matematic, nu există posibilitatea de a strânge o a doua jumătate din numărul necesar de parlamentari care să o susțină prin semnătură.
Calculul voturilor ar putea conduce la o situație în care Ilie Bolojan să fie vizat de nu una, ci două moțiuni de cenzură în cadrul aceleiași sesiuni parlamentare. În acest context, se ridică întrebarea dacă Constituția României interzice în mod explicit această posibilitate. Potrivit specialiștilor, răspunsul este unul negativ. Astfel, nu există nicio prevedere care să împiedice depunerea a două moțiuni de cenzură împotriva aceleiași persoane într-o singură sesiune parlamentară.
În cazul în care majoritatea își pierde coeziunea, restricția constituțională își pierde, de asemenea, eficacitatea, după cum se observă în prezent.
465 de membri sunt în prezent în Parlament. Pentru a iniția o moțiune, este nevoie de sprijinul a 117 parlamentari, adică aproximativ o pătrime din totalul reprezentanților din Parlament.
Având în vedere că PSD numără 130 de parlamentari, partidul poate demara în mod independent o procedură de moțiune de cenzură. În plus, îi rămân 13 membri care pot fi păstrați „în rezervă” pentru o posibilă a doua inițiativă de acest fel.
În situația în care partidele de opoziție nu reușesc să ajungă la un acord, un număr semnificativ de 152 de parlamentari din partea opoziției, grupați în AUR, SOS, POT, PACE și cei neafiliați, poate fi mobilizat pentru a iniția o moțiune de cenzură, având în vedere că această cifră depășește cu mult pragul necesar. În plus, cei 13 parlamentari de la PSD care rămân disponibili pot fi considerați o „rezervă” în cazul în care opoziția nu se înțelege.
În situații de criză politică, două moțiuni de cenzură împotriva unui guvern în aceeași perioadă de activitate parlamentară reprezintă o posibilitate foarte probabilă.
Această situație poate avea loc fără ca legislația să o prevină în mod explicit.
COMENTARII / 0