Ilie Bolojan, viitorul premier? Guvernul, în picaj după moțiunea de cenzură

Ilie Bolojan conduce un Guvern care a fost plasat într-un statut provizoriu după ce moțiunea de cenzură a fost aprobată de PSD și AUR.
În prezent, Executivul are doar competențe restrânse, continuând să funcționeze până la momentul în care va fi instalat un nou Guvern.
Partidele politice se confruntă cu dificultăți în a ajunge la un acord în acest moment, ceea ce ar putea implica o perioadă mai lungă de timp în care Ilie Bolojan va rămâne în funcție.

Guvernul continuă să exercite atribuțiile, chiar dacă a fost înlăturat, până în momentul în care va fi constituită o nouă majoritate și va fi definit un nou Executiv.

Articolul 110 al Constituției reglementează procedura în situații de acest gen.
Guvernul îi succedă premierului în cazul în care acesta din urmă nu mai poate exercita atribuțiile.
Potrivit acestui articol, Guvernul poate continua să funcționeze, însă cu atribuții limitate.

Citește șiBătălia pentru miliardele UE: Nicușor Dan și Giorgia Meloni mobilizează 17 state împotriva reducerii fondurilor europene

„Guvernul asigură continuitatea în exercitarea puterii executive”

, se prevede în Constituție.
În acest context, Guvernul poate îndeplini doar acte strict necesare pentru asigurarea stabilității și continuității activității administrative.

Conform reglementărilor, Guvernul își încetează activitatea în urma retragerii încrederii de către Parlament sau în situația în care primul-ministru se confruntă cu anumite circumstanțe, prevăzute la articolul 106, care includ demisia, revocarea, pierderea drepturilor electorale, starea de incompatibilitate, decesul, precum și alte cazuri stipulate de lege, cu excepția revocării.

„(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 (funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege), cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.”

În astfel de situații, activitatea Guvernului este considerată încheiată, cu excepția situației în care primul-ministru este în imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile pentru o perioadă care depășește 45 de zile.

În urma moțiunii de cenzură, Ilie Bolojan se confruntă cu un viitor incert în funcția de premier. Guvernul, acum cu atribuții limitate, are posibilitatea de a gestiona în continuare anumite chestiuni curente. În acest context, se ridică întrebarea: care sunt pașii pe care îi poate face Ilie Bolojan în continuare?

Se menționează, de asemenea, că Guvernul a cărui perioadă de mandat a expirat are atribuții limitate, fiind abilitat să îndeplinească exclusiv acțiunile indispensabile pentru conducerea afacerilor publice, în așteptarea momentului în care noua echipă guvernamentală va depune jurământul de învestire.

În urma adoptării unei moțiuni de cenzură, Guvernul este considerat a fi într-o perioadă de funcționare provizorie, cu competențe restrânse, potrivit prevederilor Constituției. Codul Administrativ completează această reglementare, stipulând că odată cu expirarea mandatului, Executivul este limitat în ceea ce privește promovarea unor noi politici publice. De asemenea, nu îi sunt permise emiterea de ordonanțe de urgență, nici inițierea de proiecte de lege. În acest context, Guvernul va avea posibilitatea de a emite exclusiv hotărâri.

În urma acestui fapt, anumite inițiative importante, legea salarizării, de exemplu, sau alte angajamente asumate de către Guvern de la Palatul Victoria, nu se vor putea materializa.

Ce se întâmplă în continuare?

În urma revocării Guvernului, procesul de constituire a unui nou executiv este lanSAT.

Președintele Nicușor Dan

este obligat să inițieze discuții cu reprezentanții partidelor parlamentare în vederea formării unei majorități.
Deocamdată, Nicușor Dan a făcut publice doar planuri de consultări neoficiale cu formațiunile politice care au alcătuit coaliția de guvernare: PSD, PNL, USR, UDMR și grupurile minorităților.

Nu există o perioadă prestabilită în Constituție pentru ca șeful statului să avanseze propunerea de premier, ceea ce lasă loc unei perioade de așteptare Ilie Bolojan pe poziția sa actuală. Această perioadă nedeterminată poate dura mai multe săptămâni sau chiar luni până când reprezentanții partidelor politice vor ajunge la un acord comun.

La 10 zile de la momentul desemnării sale, persoana care a fost aleasă pentru postul de premier trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru a obține votul de încredere.

Articolul 103 al Constituției prevede că Guvernul nu mai poate iniția noi proiecte legislative după adoptarea unei moțiuni de cenzură, însă acest lucru nu îi afectează competențele în materie de ordonanțe de urgență.
În urma unei moțiuni de cenzură, Ilie Bolojan va continua să îndeplinească atribuțiile de premier până la adoptarea unei noi decizii de către Parlament.
În acest context, Guvernul nu are voie să ia decizii care implică cheltuieli suplimentare sau să angajeze noi obligații financiare.

Nu mai putem face decât ceea ce este strict necesar

pentru administrarea curentă a treburilor publice, potrivit unor surse guvernamentale.

Funcționarea Guvernului este reglementată de anumite proceduri.
Președintele României are rolul de a desemna un candidat la postul de prim-ministru, după ce a avut discuții cu partidul care deține majoritatea absolută în Parlament sau, în cazul în care nu există această majoritate, cu partidele care au reprezentanți în Parlament.

„(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”

După desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să solicite, într-un termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista completă a Guvernului.

„(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.”