României nu a reușit să formeze un nou guvern în ziua de miercuri, ceea ce a intensificat presiunea asupra ratingului său de credit de nivel investițional, în contextul unui impas politic de cinci luni și al creșterii rapide a datoriei publice, care pune la încercare limitele sustenabilității fiscale, adaugă Reuters.
Prim‑ministrul Siegfried Mureșan a pierdut un vot de încredere în Parlament, prelungind astfel o criză care a scăzut deja leul românesc la niveluri istorice minime și a determinat o creștere a randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele din anul precedent în ultimele două săptămâni.
României a înregistrat o presiune semnificativă de o perioadă considerabilă asupra datoriei externe, iar titlurile de datorie cu maturitate mai lungă au fost negociate în ultimele zile la cele mai mici prețuri observate din mai 2025.
Citește șiGuvernul eliberează prefectul Constanței: motivul demisiei
În ziua de vineri, S&P Global va analiza din nou ratingul de credit al țării, care se află la nivelul cel mai scăzut al categoriei recomandate pentru investiții, cu perspectivă negativă.
Începând cu 2025, asigurările contra riscului de neplată a creditului pe cinci ani au fost tranzacționate la niveluri ce indică o retrogradare de două trepte la ratingul BB, deoarece măsurile de austeritate adoptate de guvern pentru a controla creșterea datoriei au subminat coaliția pro-UE în funcție și au condus la o creștere bruscă a sprijinului acordat opoziției eurosceptice, AUR, potrivit sursei citate.
„Finanțele publice ale României au înregistrat o îmbunătățire”, au afirmat analiștii de la Capital Economics într-o notă. „Însă sunt necesare progrese mult mai semnificative pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”.
Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management pentru piețele emergente, a calculat că șansele ca S&P să retrogradeze ratingul sunt de 1 la 4, subliniind că agenția de rating a adoptat o postură mai blândă în legătură cu constituirea guvernului, punând accent mai mare pe diminuarea deficitului.
„Atât S&P, cât și Moody’s ar putea tolera o perioadă mai îndelungată de instabilitate politică, cu condiția ca procesul de consolidare fiscală să se desfășoare conform planului, dar probabil nu mai mult decât până în primul trimestru al anului 2027”, a afirmat el.
„O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea determina o retrogradare a ratingului”.
Acest eșec amplifică posibilitatea ca AUR să se unească cu social-democrații pentru a crea o nouă majoritate parlamentară – un scenariu care îngrijorează investitorii, temându-se că ar putea submina eforturile de reducere a deficitului României, în timp ce agențiile de rating se pregătesc să realizeze noi evaluări.
În ultima parte a lunii iulie, România a reușit să evite la margine o retrogradare la un nivel sub cel de investiție, conform agenției Fitch. Toate cele trei mari agenții de rating au insistat ca, până la finalul anului, țara să aprobe bugetul pentru anul 2027, care să includă reduceri suplimentare ale deficitului.
În cadrul unui acord cu Bruxelles, România s-a angajat să aducă deficitul său sub nivelul de 3% din PIB, conform cerințelor Uniunii Europene, pentru perioada până în 2030.
Moody’s și Fitch vor revizui ratingul de credit al României în anul următor. În mod similar cu S&P, ambele instituții au stabilit pentru țară cel mai jos nivel din categoriile recomandate pentru investiții, atribuită o perspectivă negativă.
În calitate de ministru interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare a afirmat că capitala nu poate permite o încetinire a procesului de consolidare fiscală, indiferent de agitațiile politice.
„Am auzit nu o singură dată, ci de mai multe ori opinia că am putea face o pauză, să reducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim”, a declarat Nazare în cadrul unei conferințe organizate săptămâna aceasta. „Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru este distrus, nu avem altă cale decât să mergem înainte”.
În această săptămâna aceasta, banca centrală a semnalat pericolele asociate cu pierderea controlului asupra finanțelor publice.
„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este ritmul de acumulare a datoriei din ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât cea din perioada pre-pandemică”
Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a exprimat această observație.
„Consecințele sunt imediate — se estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3 % din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult pe dobânzi decât valoarea țintei de deficit pe care ne-am propus să o atingem”.
El a susținut că cerințele brute de finanțare au depășit 10 % din PIB.
„depășind zona optimă pentru indicatorii de risc”.
România a realizat anumite progrese: deficitul bugetar consolidat a ajuns la 2,89% din PIB până la august, în contrast cu 4,51% în aceeași lună a anului precedent
„Cu cât criza politică se prelungește, cu atât crește riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă ratingurile”, a declarat Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy.
Retrogradarea ar putea provoca, cu mare probabilitate, vânzări forțate care ar conduce la o intensificare a diferențelor de randament ale obligațiunilor, a adăugat ea.
România este privită de investitorii americani în acest mod: corupția și schimbările bruște în legislație constituie principalele probleme.
Bolojan, avertisment înaintea evaluării S&P: „Toate resursele noastre se vor duce pe dobânzi”. Ce spune despre salariile bugetarilor
COMENTARII / 0