În 1966, un arhitect a creat chioșcurile de ziare K67. După 60 de ani recuceresc lumea, dar „e groaznic să lucrezi în ele”

Chioșcul K67, conceput în 1966 de arhitectul și designerul industrial sloven Saša Janez Mehtig, rămâne în atenția publicului de peste cin În epoca precedentă, aceste...

Chioșcul K67, conceput în 1966 de arhitectul și designerul industrial sloven Saša Janez Mehtig, rămâne în atenția publicului de peste cin

În epoca precedentă, aceste standuri comercializau ziare, tutun, benzi desenate, înghețată și diverse mici produse. În prezent, acestea sunt recunoscute ca unul dintre emblemele vieții de zi cu zi în fosta Iugoslavie. Se referă la standurile K67, structuri modulare de dimensiuni reduse, care, de-a lungul a numeroase decenii, au constituat o parte a peisajului urban al orașelor, ale piețelor și ale stațiilor de autobuz.

Deși multe au fost îndepărtate sau abandonate între timp, designul lor neobișnuit continuă să atragă atenția în întreaga lume, inclusiv în rândul celor care nu au locuit niciodată în spațiul fostei Iugoslavii. Celebrul chioșc a fost conceput în 1966 de arhitectul și designerul industrial sloven Saša Janez Mehtig.

Citește șiMonedă 2 euro de colecționari: valorizează peste 1.500× suma înscrisă

sistemul modular de construcție constituia caracteristica sa principală, permițând combinarea mai multor componente pentru a crea structuri extinse, adaptându‑se la cerințele utilizatorilor.

Chioșcurile erau realizate din poliester ranforsat, cu elemente metalice și din sticlă, și puteau fi folosite pentru diverse activități comerciale și de prestări servicii. Proiectul a fost brevetat în 1967, iar producția de serie a început în 1970, în localitatea slovenă Ljutomer. Chioșcurile au ajuns și în afara granițelor fostei Iugoslavii, iar designul lor a atras atenția inclusiv Muzeului de Artă Modernă (MoMA) din New York, care are un exemplar K67 în colecția sa.

O fotografie a celebrului chioșc a generat dezbateri pe Reddit, unde un membru a adus în discuție istoria acestuia și relevanța sa în arhitectura urbană.

„Mi-aș dori să le văd peste tot în lume”,

a redactat unul dintre comentatori.

Alt utilizator nu a împărtășit acea opinie și a răspuns:

„Crede-mă, nu ți‑ai dori. Este groaznic să lucrezi într-un astfel de chioșc”.

Planul construcției a generat curiozitatea și a atras atenția altor participanți la discuție.

„Mai există și astăzi? Arată incredibil”

a întrebat un utilizator. Un alt comentator a spus că anumite exemplare au fost recent restaurate și convertite în mici cafenele în Belgrad.

Un comentariu aparte a venit de la un utilizator din Statele Unite, care a povestit că un chioșc K67 restaurat se află în parcul Domino din Brooklyn. „Unul se află aici, în Brooklyn, în parcul Domino. A fost importat și restaurat. Pentru că nu sunt originar din acea parte a lumii, mi s-a părut interesant să îl văd și apoi să caut mai multe informații despre el pe internet. Mi-aș dori ca astfel de construcții urbane modulare să existe peste tot”, a scris acesta.

Alți participanți la discuție au subliniat că aceste chioșcuri nu au dispărut complet de pe străzile fostei Iugoslavii, deși multe dintre exemplarele rămase se află într-o stare precară sau au fost abandonate. Pentru cei crescuți în fosta Iugoslavie, ele dețin și o valoare sentimentală.

„Îmi amintesc că, la sfârșitul anilor ’80, vizavi de școala mea primară se vindeau gustări și benzi desenate în astfel de chioșcuri”, a povestit un utilizator.

Un alt participant de pe Reddit a relatat și începuturile fabricării chioșcurilor K67, afirmând că cererea a fost atât de intensă încât variante similare au început să fie realizate și în afara fostei Iugoslavii.

„Polonezii au propria lor versiune, pentru că cererea era atât de mare, încât în fosta Iugoslavie nu se putea produce un număr suficient de chioșcuri”

a scris el.

În Polonia a fost introdus modelul Kami, realizat local și derivat din designul K67. În decursul anilor, numeroase variante ale chioșcului au servit drept puncte de vânzare, centre de informare și spații pentru diverse servicii.

Un comentariu indică faptul că aceste structuri continuă să fie utile în practică. Un utilizator a relatat un astfel de chioșc din Belgrad, situat la extremitatea liniei de transport public numărul 16.

Construcția, formată din două module, a fost transformată într-un mic local în care se prepară carne la grătar. „În Belgrad, la capătul liniei de transport public numărul 16 se află acest chioșc format din două module, transformat într-un local cu grătar. Pot să spun că mâncarea de acolo este extraordinar de gustoasă”, a scris utilizatorul.

După peste jumătate de secol de la debut, chioșcul K67 se menține ca unul dintre cele mai distincte modele de design industrial din ex-Iugoslavie. În ciuda faptului că multe dintre aceste construcții au dispărut din peisajul urban, cele care au rămas continuă să provoace interesul pasionaților de arhitectură și design din întreaga lume.

COMENTARII / 0