Orădenii plătesc mai mult pentru termoficare decât bucureștenii, deci costul total al gigacaloriei, în principal din sursă geotemală, este aproape la jumătate. Este vorba de prețul pe care îl plătesc direct consumatorii racordați la termoficare, pentru că diferența este acoperită masiv în Capitală prin subvenții de la buget, care, în final sunt suportate tor de populație.
În Oradea, costul total aplicat este de 549 lei/MWh, fiind considerabil mai mic decât în alte orașe și în București.
În Capitală, municipalitatea acoperă în prezent aproximativ 60% din cost, prin subvenție, iar cetățenii plătesc restul, a precizat primarul general la sfârșitul lunii august.
Valoarea reală a unei gigacaloare se ridică la 921,82 lei, în realitate, Termoenergetica achiziționează energia de la ELCEN la 485,37 lei și o vinde populației la 330 de lei, conform declarației lui Ciprian Ciucu.
330 lei reprezintă media lunară reală, obținută prin calcularea prețului facturat fără TVA, la care se adaugă o cotă variabilă în funcție de sezon.
În baza deciziei 1. H.C.G.M.B. nr. 13/31.01.2023, care aprobă prețul local de facturare al energiei termice oferite cetățenilor de către Compania Municipala Termoenergetica București S.A., valoarea tarifului local pentru energia termică este de 283,75 lei/MWh fără TVA.
În perioada rece, adică din noiembrie până în martie, taxa pe valoarea adăugată pentru livrarea energiei termice se stabilește la 11%, în timp ce în lunile care nu fac parte din sezonul de încălzire, TVA-ul se ridică la 21%. Aceste reglementări sunt stipulate în Legii nr. 141/25.07.2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și intră în vigoare începând cu 1 august 2025.
- TVA 11% – sezon rece – 314.9625 de lei
- TVA 21% – extra sezon rece – 343.3375 de lei
Costul mediu perceput: 329.15 lei.
Orădenii refac ritmul, demonstrând o revenire puternică.
Contrar tendinței naționale de deconectare de la sistemul centralizat de termoficare, în Oradea locuitorii se reîntoarce la acesta, conform rapoartelor privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anii 2025 și 2024, întocmite de experții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.
Cea mai mare parte a regiunilor, anul 2025 a înregistrat, la fel ca anul 2024 față de 2023, o reducere a numărului de locuințe alimentate prin sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET).
În urma consolidării informațiilor furnizate de operatorii SACET, la finalul anului 2025 s-a constatat că 1.012.681 de consumatori de energie termică provin din rețeaua SACET, dintre care 8.261 sunt întreprinderi, 1.911 sunt instituții publice, iar 1.002.509 constituie locuințe (apartamente și case).
Astfel, numărul de locuințe (apartamente și/sau case) alimentate din SACET este în scădere cu 16.414 față de cele de la sfârșitul anului 2024, de 1.018.923, care era cu cu 10.814 mai mic decât la finalul anului 2023, când erau racordate la rețeaua de termoficare 1.029.737 de locuințe.
Regiunea București-Ilfov se înregistrează cu cea mai mare cantitate de locuințe alimentate prin SACET, numărând 533.407, în timp ce Regiunea Centru prezintă cea mai mică proporție, doar 14.359 locuințe alimentate prin SACET.
Conform ANRE, în 2025, în 33 dintre cele 49 de localități s-au efectuat debranșări ale locuințelor din cadrul SACET, iar cele mai notabile sunt prezentate în graficul de mai jos.
„În același timp s-au înregistrat rebranșări ale locuințelor la SACET, în general de valori mici, cele mai semnificative fiind prezentate în graficul următor. O creștere semnificativă s-a înregistrat în Municipiul Oradea și Comuna Sânmartin, zona păstrând tendința ascendentă din anul precedent”, arată raportul citat, creșterea fiind de 789 de locuințe pe parcursul anului 2025. Cu un an înainte, în municipiul Oradea și comuna Sânmartin au fost 1.161 de locuințe rebranșate.
Dumitru Chisăliță: Termoficare accesibilă în Oradea și costuri ridicate pentru locuitorul din oraș.
Sursa: AEI
Oradea are un motiv concret pentru a discuta eficiența: operatorul local raportează un cost total al energiei termice de aproximativ 549 lei/MWh, mai mic decât tarifele totale afișate în multe alte municipii. Orașul a investit în rețele, a redus pierderile și utilizează și energie geotermală. Totuși, beneficiul nu se reflectă complet în suma percepută de locatar.
În Oradea, un locuitor suportă costul de 408,46 lei pentru fiecare gigacalorie de căldură. În București, prețul este în jurul valorii de 366 lei, inclusiv TVA pentru sezonul rece și tariful standard pentru populație. Dacă ambele orașe consumă 5 gigacalorii, cheltuiala totală ar fi aproximativ 2.042 lei în Oradea, comparativ cu 1.830 lei în București, rezultând o diferență de 212 lei. Acest calcul se referă la aceeași cantitate de energie facturată, nu la factura anuală completă a unui apartament.
De ce un oraș cu costuri de încălzire mai reduse solicită locuitorilor un tarif mai ridicat decât București? Răspunsul constă în modul în care se distribuie factura. O porțiune se reflectă în suma plătită de rezidenți, iar restul este acoperit de bu
Această problemă se ascunde în conversațiile despre „cea mai ieftină energie”. Pentru o familie, importanța rezultă din suma facturii. Pentru oraș, relevanța constă în factura combinată cu subvenția. Subvenția nu reprezintă căldură gratuită: banii provin din bugetul care acoperă și alte servicii publice.
Oradea merită recunoaștere pentru proiectele ce au scăzut cheltuielile sistemului. Totuși, efectele acestor investiții generează o întrebare corectă: cât proporție din economiile obținute de la eficiență ajunge în realitate la utilizatori? În același timp, Bucureștiul trebuie să clarifice de la bun început costul de a menține un preț redus pe factura individuală și să explice ce poate face bugetul municipal cu acei bani dacă reușește să reducă pierderile din rețea.
România necesită o comparație transparentă între orașe, prezentată în același format: costul real al unei gigacalorii, suma suportată de locuitori și diferența plătită de administrația locală. Numai după acest pas vom putea identifica cine generează eficient, cine acordă subvenții semnificative și cine, în final, suportă cheltuielile pentru încălzire.
Oradea il arată că energia termică poate fi relativ accesibilă, dar acest lucru nu garantează că facturile locatarilor vor fi cele mai mici. Bucureștiul evidențiază că o factură redusă nu înseamnă neapărat că costul energiei este mai scăzut. În ambele situații, întregul document trebuie prezentat publicului.
Oradea evidențiază cât de păcăletoare poate fi compararea facturilor de încălzire. Orașul dispune de un sistem de termoficare performant, însă, începând cu iulie 2026, locuitorii conectați la rețeaua de distribuție suportă un cost de 550,76 lei/Gcal, TVA inclus. Prețul local se ridică la 734,58 lei/Gcal, iar diferența de 183,82 lei/Gcal este acoperită de o subvenție.
Prin urmare, o localitate ce generează căldură la costuri moderate poate înregistra o factură pe gigacalorie superioară decât o altă localitate cu un sistem de producție mai scump, dacă aceasta alocă subvenții mai generoase. O factură redusă nu garantează automat eficiență: o porțiune din cheltuieli poate fi transferată de la factura locatarului la bugetul primăriei, fiind plătită tot din bani publici.
Examenul realizat de Dumitru Chisăliță
Mecanismul este cel pe care România refuză să îl dezvăluie în mod public. Un oraș poate face investiții, poate diminua cheltuielile și totuși poate solicita locatarului o sumă mai mare. Un alt oraș poate deține un sistem mai costisitor, dar poate afișa o factură redusă, compensând diferența cu fonduri publice. Subvenția nu se elimină din buzunarul cetățeanului; ea își schimbă doar traseul.
Nu susțin retragerea sprijinului destinat persoanelor care nu pot încălzi locuința. În schimb, sugerez să renunțăm la etichetarea energiei ieftine ca fiind ieftină atunci când, în realitate, reprezintă o factură redusă din buget. Sprijinul social trebuie să asigure protecția familiilor vulnerabile. În același timp, bu
Oradea ne forțează să adresăm primarilor întrebări esențiale: ce preț are o gigacalorie, ce sumă suportă locatarul, ce cheltuie primăria și ce rezultate au rezultat din fondurile alocate.
Până când toate cele patru cifre nu vor fi publicate împreună, vom continua să premiem politic factura mică, fără să știm dacă premiem și un sistem eficient
, subliniază Dumitru Chisăliță în analiza sa realizată la cererea Mediafax.
COMENTARII / 0