Începe prin a preciza că nu posed nicio părtinire în politica românească (țară în care nu locuiesc), pe care o urmăresc zilnic, fără să mă gândesc la asta, de pe pagina publicației la care colaborez – G4Media.
În ultimele doi ani, am avut ocazional contacte directe cu alegătorii din România, iar într-o ocazie am interacționat și cu un politician de frunte.
Voi vorbi despre ultimii doi ani, deoarece această etapă pare a fi una dintre cele mai neobișnuite din istoria României în ultimele 37 de ani, având potențialul de a provoca consecințe devastatoare.
Citește șiBotezul PSD versus Nunta PNL / Grindeanu: Diferența e că dincolo de chinchilla sau de rochie, eu a doua zi am ieșit să cer scuze
Povestea mea începe acum exact doi ani, pe 13 noiembrie 2024, la Londra, cu prilejul vizitei prim-ministrului la acea vreme și candidatului în alegerile prezidențiale din partea PSD, Marcel Ciolacu.
Am participat la o conferință de presă la sediul Institutului Cultural Român, când, la rugămintea colegilor de la G4Media, i-am pus o întrebare premierului Ciolacu, anume despre plata pentru zborurile sale private la Monaco și cine i le-a plătit. Ciolacu a negat că ar fi zburat la Monaco și a încercat o glumă stupidă, cum că ar fi fost poate tatăl său care a zburat.
Este incontestabil că, de la acel moment până la primul tur de scrutin din 24 noiembrie, zborurile private și denumirea „afacere Nordis” au preponderat în campania electorală a lui Ciolacu, care în final a ocupat poziția a treia. Conform unei surse sigure, Ciolacu a atribuit vina acoperirii campaniei sale de către G4Media pentru obținerea calificării în turul al doilea al scrutinului prezidențial.
În zilele de 22, 23 și 24 noiembrie 2024, am vizitat secțiile de votare din Londra, cel mai mare oraș românesc din străinătate, unde se numără între 200 și 300 de români. În total, am întâlnit 36 de alegători, majoritatea provenind din clasele muncitoare – constructori, șoferi, menajere, vânzători, magazioneri – și am constatat că principalul lor canal de informare era rețelele sociale, în special TikTok. Călin Georgescu a ocupat poziția de lider în Regatul Unit, primind aproape jumătate din cele aproximativ 150.000 de voturi exprimate, în timp ce Elena Lasconi, candida la Uniunea Salvați România, a înregistrat aproape un sfert din total.
În Londra, coadă la votare, Foto:
Pe Călin Georgescu îl știam din 1991, pe vremea când era șeful tineretului Partidului Ecologist Român și de pe atunci avea “papagal”. L-am reîntâlnit întâmplător, cândva la sfârșitul anilor 1990, în parcul de la Ateneul Român. Am avut o scurtă discuție cu el, care m-a făcut să vreau să plec cât mai repede de acolo, pentru că mi-era clar că individului “îi filau lămpile”.
Elena Lasconi m-a lăsat impresia că este o persoană cu un grad redus de cunoaștere politică (în termeni mai blânzi). Un exemplu concret este informația sa despre conflictul Israel – Hamas din Gaza, pentru care, conform declarațiilor sale, a recurs la fiica ei din Franța, militantă pro-palestiniană, ca sursă principală.
În zilele de 29, 30 noiembrie și 1 decembrie 2024, am vizitat din nou secțiile de votare din Londra pentru alegerile parlamentare. În mod obișnuit, interlocutorii mei au exprimat preferința pentru Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), uneori alegând o combinație a acestora atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În esență, aceștia susțineau partidele conduse de George Simion, Diana Șoșoacă și Călin Georgescu, prin intermediul Anamaria Gavrilă, o persoană care se confruntă uneori cu probleme legate de limba română.
Călin Georgescu este supus unei investigații penale pentru mai multe infracțiuni, inclusiv tentativă de lovitură de stat și propagandă legionară.
Diana Șoșoacă este supusă unei investigații penale pentru propagandă legionară.
Parlamentul, ales la finalul anului 2024 și în prezent în funcție, conținea peste 1/3 din membrii săi din partidele AUR, SOS și POT, considerate extremiste de dreapta, stabilind un record în perioada post-1989.
Rezultatul scrutinului parlamentar a fost evident influențat se succesiunea aberantă – turul 1 prezidențiale, parlamentare, turul 2 prezidențiale și avea să aibă o urmare nefastă la care mă voi referi mai târziu.
Pe 6 decembrie am pornit din nou spre Londra, unde am ajuns la secții, în prima zi a votării în Diaspora. În timp ce mă aflate în zona estică a capitalei britanice, am verificat telefonul mobil și am descoperit că Curtea Constituțională a anulat turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Au urmat tot felul de comunicate ale autorităților, care mai de care în doi peri, care menționau o ingerință externă în scrutin, lăsând să se înțeleagă că ar fi provenit din Rusia. Sprijinitorii lui Georgescu, Simion, Șoșoacă și ai partidelor AUR, SOS, POT proaspăt intrate în parlament au ieșit în stradă și pe unii dintre ei i-am văzut la Londra cu lozinca devenită celebră “Turul 2 înapoi!”.
În grabă s-a constituit un guvern format din PSD, PNL, USD și UDMR, susținut de grupurile minorităților naționale, cu excepția celei maghiare, sub conducerea lui Ciolacu. Mandatul președintelui Klaus Iohannis s-a încheiat la 21 decembrie
În urma crizei constituționale, Klaus Iohannis a rămas în funcție până pe 12 februarie 2025, când a demisionat și a fost înlocuit de președintele Senatului, Ilie Bolojan, care a preluat funcția de președinte.
Convoarea alegerilor prezidențiale repetate a fost stabilită pentru 4 și 18 mai 2025, iar Georgescu și Șoșoacă (în a doua încercare) au fost exclusi de Curtea Constituțională. În același timp, ambii au fost sup
Originea imaginii: captură de ecran
În aceste condiții, candidatul de extremă dreaptă, denumit „suveranist”, era George Simion. Am vizitat din nou secțiile de votare la primul tur pe 2, 3 și 4 mai, iar la turul al doilea pe 16, 17 și 18 mai, nu doar în Londra, ci și în Northampton și Watford. În această perioadă am observat un sprijin mai puternic pentru Simion decât pentru Georgescu în noiembrie 2024. În Marea Britanie, el ar fi obținut aproape 65% din voturi, în timp ce Nicușor Dan, susținut de USR, ar fi primit aproximativ 25%.
De data aceasta am întâlnit numeroși votanți neoprotestanți, în special penticostali, care votau masiv pentru Simion. Într-o duminică, la o secție din Harrow, nord vestul Londrei, am vorbit un pastor care venise cu enoriașii săi să voteze. Mi-a spus că a votat pentru Simion ca reprezentând valorile creștine. I-am reamintit că acesta o amenințase pe Șoșoacă în plenul parlamentului: “Te agresez sexual, scroafo!” și l-am întrebat dacă un astfel de comportament este creștinesc. A recunoscut că nu este, dar a adăugat că probabil Simion a fost provocat.
cea mai mare secție de votare din istoria alegerilor din România – Harrow 3 – a fost amplasată într-o sală a unei biserici ortodoxe grecești, unde aproape 10.000 de alegători au exercitat dreptul de vot în trei zile. Pe stradă, la intrarea în secție, se găseau mese unde se comercializau cărți religioase creștine.
În prima tură, Simion a obținut 41% din voturi, în timp ce Dan a înregistrat 21%. În turul al doilea, Dan a triumfat, ajungând la 53,6% la 46,4% pentru Simion, fiind perceput ca un candidat salvator în fața pericolului extremist reprezentat de Simion.
Ciolacu a renunțat la funcție, iar Bolojan a preluat, păstrând conceptul de
guvern de uniune națională
În cadrul alianței PSD – PNL – USD – UDMR.
Situația catastrofală a finanțelor publice – deficit bugetar 9% din Produsul Intern Brut în anul electoral 2024 – ar fi trebuit să concentreze eforturile politicienilor. Dar președintele Dan a pornit o vendetă aproape personală împotriva “Legii Vexler”, o propunere legislativă inițiată de deputatul Federației Comunităților Evreiești, Silviu Vexler, care amenda relativ minor Ordonanța de urgență 31/2002, text de lege care incriminează, între altele, negarea Holocaustului, apologia criminalilor de război condamnați și propaganda legionară și care este aplicată extrem de rar. Președintele a contestat-o la Curtea Constituțională susținând că textul e prea vag și poate da naștere la abuzuri în aplicare și după ce Curtea Constituțională i-a respins în unanimitate contestația, șeful statului s-a încăpățânat să o trimită cu obiecții pentru o nouă dezbatere. Parlamentul a adoptat-o în aceeași formă și președintele Dan a fost obligat să o promulge ca legea 241 în decembrie 2025.
Captură de ecran
În acest timp, guvernul a încercat să se pună de acord cu reducerea deficitului bugetar, provocând nemulțumirea unei importante părți a populației, care beneficiase în 2024 de pomenile electorale ale guvernului PSD – PNL de atunci. Bolojan, care acum era și lider al PNL în locul catastrofalului general de armată în retragere, Nicolae Ciucă, a devenit un fel de țap ispășitor, cu PSD (care sub conducerea lui Ciolacu distribuise alături de PNL pomenile electorale menționate) devenind din ce în ce mai amenințător la adresa guvernului, când își vedea feudele sectoriale sau teritoriale amenințate.
5 mai 2026, guvernul numit „Racul, broasca și o știucă” a fost dizolvat după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a inițiat o moțiune de cenzură, susținută de partidele extremiste, în frunte cu AUR.
Fotografia provine de la Inquam Photos, realizată de Octav Ganea.
Criza guvernamentală s-a încheiat la 20 octombrie 2026, când parlamentul – care a devenit din ce în ce mai controversat după aproape doi ani de funcționare – a ratificat guvernul condus de fostul secretar de stat la ministerul de externe Luca Niculescu, un premier fără afiliere politică, iar cabinetul său a fost dominat de PSD, care a stabilit o alianță informală cu AUR în Parlament pentru repartizarea posturilor publice.
În sondajele de opinie, AUR s-a poziționat în top, cu 35 – 40% din intențiile de vot, deși acum posedă o (co)responsabilitate, chiar și indirectă, în guvernarea țării.
Fotografie creditată: TIMOTHY A. CLARY / AFP / Profimedia
Și am ajuns exact la doi ani de când mi-am început povestirea cu minciunile lui Ciolacu, un individ extrem de neplăcut, cu comportament de fante de mahala, la jumătatea mandatului parlamentului. România este ca o corabie fără cârmaci, cu un echipaj incompetent și dezorientat. Președintele Dan pare din ce în ce mai izolat și rupt de realitatea unei Românii din care tot mai mulți tineri (în special) își doresc să emigreze, cu o clasă politică indolentă, o justiție care pare mai interesată să-și apere privilegiile decât să aplice corect legea și cu o populație în proporție de peste 40% analfabetă funcțional (și probabil în proporție de 2/3 analfabetă politic) exasperată de cei care o conduc, pe care tot ea i-a ales și care la urma urmei provin din rândurile ei.
Pe Facebook am publicat că consider viața politică din România a devenit mediocră și plictisitoare. Îmi amintesc perioada 1990 – 1991, când ocupam postul de reporter parlamentar la publicația „România liberă”, și, comparativ cu prezentul, acum 35 de ani totul era mult mai captivant, iar în acea perioadă existau diferențe ideologice între partide.
Ultimii doi ani de evoluție politică se dovedesc aiuritori, deoarece un observator detașat constată că nu există nicio logică în această perioadă. În 1990, ideologul FSN Silviu Brucan susținea că va dura 20 de ani până când românii vor asimila democrația. Astăzi, este un clișeu să menționezi că a fost optimist, însă cum altfel se poate explica această situație politică aiuritoare?
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0