În cursul serii de joi, 19 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a adresat o critică fără precedent Guvernului României, reproșându-i neglijența constantă față de lege și deciziile judecătorești definitive.
Instanța Supremă lansează o avertizare severă, reiterând că nu va tolera Întârzierile sistemice în achitarea sumelor datorate magistraților ca urmare a hotărârilor judecătorești. În cazul în care situația persistă, aceasta Executivul va fi supus unor acțiuni în justiție directe.
Este imperativ ca deciziile instanțelor de judecată să fie respectate întocmai. Înalta Curte a transmis un mesaj ferm în acest sens, reiterând că
Citește șiTrump spune că l-a convins pe Zelenski să reducă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești
„Legea nu este opțională”
, prin urmare, orice hotărâre judecătorească trebuie să fie executată în conformitate cu prevederile legale.
Decizia Guvernului de a reprograma plata unor drepturi salariale a stârnit îngrijorarea magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care percep această atitudine ca o încercare de a limita constant drepturile lor. Anumite drepturi salariale urmează să fie achitate ulterior, conform planificării unilaterale a reprezentanților Coaliției, care justifică această decizie prin dorința de a asigura stabilitatea bugetului pentru anul 2026.
Este inadmisibil ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să considere că deciziile judecătorești nu sunt facultative. În mod similar, executarea acestora nu poate fi întârziată sau redefinită în mod arbitrar. Atunci când obligațiile stabilite prin sentințe definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reprogramare unilaterală, permițând statului, în calitate de debitor, să decidă în mod autonom când și cum își îndeplinește obligațiile, rezultă un comportament care încalcă principiile ordinii juridice, se arată în poziția oficială a ÎCCJ.
„Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”
Guvernul a primit un avertisment ferm din partea Înaltei Curți: Legea nu poate fi considerată opțională. Acest lucru a fost afirmat într-un context în care Executivul este așteptat să își îndeplinească obligațiile.
„Legea nu este opțională”
a declarat instanța, subliniind astfel că Guvernul trebuie să se supună regulilor.
Într-o declarație oficială, Înalta Curte subliniază că drepturile financiare stabilite prin hotărâri judecătorești sunt considerate „bunuri” garantate de lege, a căror amânare plasează sub semnul întrebării stabilitatea statului. Accentul este pus pe fermitatea mesajului:
Justiția nu negociază aplicarea legii
, fiind vorba de o abordare de forță.
Respectarea hotărârilor judecătorești nu este o chestiune de opțiune, ci o obligație constituțională și internațională a statului român, subliniază Înalta Curte.
Aceste hotărâri reprezintă creanțe certe, protejate asemenea bunurilor, iar amânarea repetată a executării lor dăunează dreptului de proprietate și securității juridice.
„Instanța supremă nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”
, avertizează reprezentanții Înaltei Curți.
În urma unui avertisment ferm, Guvernul este acum sub presiunea unei posibile acțiuni în justiție, fiind acuzat că nu și-a îndeplinit obligațiile.
„Vom obliga Guvernul în justiție!”
a declarat o sursă, sugerând că această măsură drastică ar putea fi luată în considerare dacă nu se vor lua măsuri imediate pentru rezolvarea problemelor pendinte.
În cazul în care Guvernul persistă în politica de reeșalonare, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) avertizează că va lua măsuri concrete. În esență, magistrații sunt pregătiți să inițieze o acțiune în justiție împotriva Executivului, scopul fiind acela de a-l obliga să aloce fondurile necesare în bugetul de stat.
Legea nu este opțională
.
În cazul în care nu se vor lua măsuri care să respecte cadrul legal, toate căile legale vor fi explorate pentru a se asigura respectarea legii, inclusiv intentarea unei acțiuni judiciare pentru a obliga Guvernul să aloce fondurile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile scadente. Este esențial să se înțeleagă că statul de drept nu poate fi negociat. De asemenea,
„Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”
, așa cum se arată în comunicat.
Guvernul se confruntă acum cu o decizie dificilă, după ce Înalta Curte a lăsat clara intenția de a se adresa justiției în cazul în care nu se achită sumele restante.
„Legea nu este opțională”
a transmis practic Curtea, Înalta Curte fiind instituția care a ridicat problema. Această situație tensionată a apărut în urma încercărilor de la Parlament de a rezolva problema prin amânarea plății, ceea ce a fost perceput ca o încercare de a limita puterea justiției. Acum, Executivul trebuie să opteze între majorarea deficitului bugetar și un proces cu repercusiuni semnificative în Justiție.
În cele de mai jos, vă prezentăm integral textul declarației oficiale:
Un aviz oficial emis de Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază rolul său de ordonator principal de credite pentru toate instanțele judecătorești din țară, transmitând un mesaj clar cu privire la responsabilitățile financiare.
Nu este opțional să se respecte legea
a declarat Curtea, avertizând că orice nerespectare a obligațiilor financiare va avea consecințe juridice.
Cu îngrijorare, Curtea Supremă de Justiție a remarcat poziția Guvernului, care a stârnit preocupare în rândul instanței.
Țara noastră, caracterizată printr-o abordare consecventă și metodică, a implementat măsuri restrictive cu impact semnificativ, iar această strategie a fost criticată de diverse entități.
”Nu putem accepta ca România să fie tratată ca un stat care nu respectă statul de drept”, a declarat un oficial.
Într-o scrisoare adresată Executivului, Înalta Curte a atras atenția asupra necesității respectării legislației și a deciziilor judecătorești, altfel, se vor adresa instanțelor judecătorești.
Începând cu modificările aduse sistemului de pensii, drepturile judecătorilor sunt supuse unor restricții tot mai severe.
Legea nu este opțională
a declarat Înalta Curte, avertizând Guvernul că trebuie să-și respecte obligațiile. În caz contrar, Înalta Curte este pregătită să accelezeze procedurile judiciare.
În acest moment, se înregistrează o continuare a nesupunerii față de îndatoririle stabilite prin lege, referitoare la punerea în aplicare a deciziilor judecătorești.
Nu au fost oferite detalii suplimentare privind posibilele consecințe ale deciziilor Înaltei Curți în cazul în care Guvernul nu se va conforma.
Dezvoltarea respectivă nu constituie un eveniment singular. Curtea sesizează o situație ce pune în evidență anumite probleme fundamentale.
Există încălcări ale fundamentelor democratice, ceea ce ridică interogații privind aplicarea regulilor care guvernează un stat de drept.
Deciziile instanțelor de judecată trebuie să fie respectate întocmai. Natura obligatorie a acestor decizii exclude posibilitatea de a nu fi puse în aplicare.
Nu poate fi considerată nici amânată, nici supusă unei noi interpretări, nici aplicată în mod arbitrar.
În situațiile în care obligațiile impuse prin sentințe irevocabile sunt continuu ignorate, Înalta Curte lansează un avertisment ferm către Guvern.
„Plătiți restanțele sau ne vedem în instanță! Legea nu este opțională”
, a declarat o sursă din cadrul instanței. Această atitudine reflectă decizia de a se lua măsuri drastice împotriva Guvernului în cazul în care obligațiile nu sunt respectate.
În situația unor mecanisme de reeșalonare impuse unilateral, statul are rolul de debitor, fiind obligat să respecte anumite condiții.
Se consideră îndreptățiți să stabilească ei înșiși momentul și modul în care își îndeplinesc obligațiile, după cum afirmă
Se face referire la un mod de operare care contravine în mod evident normelor juridice stabilite.
Creanțele certe sunt reprezentate de drepturile validate prin sentințe judecătorești Înalta Curte a transmis un avertisment către Guvern, subliniind necesitatea respectării legii.
Acestea sunt considerate bunuri protejate, iar amânarea frecventă a punerii în executare a acestor obligații pe durate prelungite,
Este în directă legătură cu dreptul de proprietate și pune în pericol stabilitatea juridică.
Fiind Înalta Curte principalul ordonator de fonduri pentru toate instanțele judecătorești, aceasta a transmis un mesaj ferm către Guvern. Executivul este obligat să achite toate datoriile restante, altfel, Înalta Curte se va adresa justiției. Potrivit surselor, legea nu poate fi considerată facultativă, iar Guvernul trebuie să înțeleagă că
„Legea nu este opțională”
, avertizează Înalta Curte.
Deciziile Înaltei Curți au caracter obligatoriu, iar Guvernul nu are opțiunea de a le ignora, deoarece acestea reprezintă legea. În caz contrar, Executivul va fi confruntat cu consecințele neplăcute ale nerespectării lor.
”Legea nu este opțională”
, a declarat Curtea, avertizând Guvernul că restanțele trebuie plătite pentru a evita implicațiile juridice nefaste.
Statul este obligat, atât din punct de vedere constituțional, cât și internațional, să le respecte, fiind reguli fundamentale care guvernează funcționarea sa. Aceste reguli nu sunt facultative, ci dimpotrivă, au un caracter obligatoriu.
În urma unei analize detaliate, Înalta Curte a decis să ceară încetarea imediată a procedeelor de restructurare a datoriilor, după care Guvernul este obligat să achite toate restanțele.
”Legea nu este opțională”
, au transmis reprezentanții Înaltei Curți, avertizând că în caz contrar, vor fi luate măsuri legale. Astfel, Guvernul este Înalta Curte să se conformeze acestei decizii pentru a evita consecințe juridice.
În cazul în care nu se vor lua măsuri care să respecte cadrul legal, toate acțiunile necesare vor fi întreprinse în mod obligatoriu.
Legea nu este opțională
a afirmat Înalta Curte, care a adresat un ultimatum Guvernului, cerându-i să achite restanțele, în caz contrar urmând să se întâlnescă în instanță.
În situația în care nu se vor lua măsurile necesare, inclusiv demararea unei proceduri judiciare împotriva Guvernului pentru a-l constrânge să-și îndeplinească obligațiile legale, consecințele vor fi inevitabile. Nu este permisă o abordare de tip „luați sau lăsați” atunci când vine vorba despre respectarea legii. Acest avertisment a fost lansat de către Înalta Curte, care a transmis un mesaj clar:
„Legea nu este opțională”
În scopul îndeplinirii obligațiilor de plată scadente, sumele respective sunt necesare.
Nu există spațiu pentru negocieri atunci când vine vorba despre statul de drept. Deciziile instanțelor judecătorești sunt considerate irevocabile și nu pot fi modificate după bunul plac, fiindcă legea are prioritate.
Executarea acestor obligații nu poate fi evitată la nesfârșit de către Guvern, deoarece legea are caracter obligatoriu. Înalta Curte a transmis un mesaj clar: „Plătiți restanțele sau ne vedem în instanță!”
Nu există text de parafrazat.
Este emis un avertisment din partea Biroului de Informare și Relații Publice către Guvern, privind necesitatea de a achita sumele restante, altfel se va ajunge în fața instanței de judecată. Legea are caracter obligatoriu și nu poate fi ignorată.
COMENTARII / 0