În ceea ce privește prognoza privind valorile proprietăților rezidențiale urbane, 43% din totalul celor implicați se așteaptă la o perioadă de stabilitate în următorul an, pe când majoritatea respondenților, anume 57%, sunt de părere că prețurile curente sunt mai mari decât ar trebui.
Potrivit anunțului Asociaţiei CFA România, Indicele de Încredere Macroeconomică a înregistrat o creștere modestă de 1,6 puncte, ajungând la 48,4 puncte în luna februarie. Această evoluție pozitivă se datorează în întregime îmbunătățirii componentei de anticipații, care a înregistrat o creștere de 2,6 puncte, până la 51,2 puncte. În contrast, componenta de condiții curente a rămas practic neschimbată, cu o scădere nesemnificativă de -0,2 puncte.
În următoarele 12 luni, adică până în martie 2027, nivelul anticipat al inflaţiei s-a majorat nesemnificativ faţă de luna anterioară, ajungând la 5,88%. În acelaşi timp, un procent de 81% dintre cei care au participat la sondaj preconizează o scădere a ratei inflaţiei în perioada următoare de 12 luni, raportat la valoarea actuală.
Citește șiPostarea obraznică a Lufthansa care a strâns 15 milioane de vizualizări și a dat naștere unor ample dezbateri: „Are clientul întotdeauna dreptate?!”
Rezultatele sondajului, desfășurat în ultimele zile ale lunii februarie, februarie, nu includ impactul evenimentelor generate de declanșarea conflictului din Iran.
La 81% dintre participanţi se aşteaptă ca leul să slăbească faţă de euro în următorul an, în timp ce 19% prognozează o stabilitate. În privinţa valorilor preconizate, media pentru următoarele 6 luni este de 5,1280 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni, cursul mediu anticipat EUR/RON este de 5,1642 lei pentru un euro.
În luna februarie, Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România, a afirmat că “în contextul unor anticipaţii de continuare a reducerii deficitului bugetar, componenta de anticipaţii a indicatorului a continuat să se îmbunătăţească”. El a adăugat că “în concordanţă cu aceste anticipaţii, în luna februarie, s-au redus şi ratele anticipate de finanţare a datoriei publice, precum şi defictul bugetar anticipat pentru anul curent”.
În ceea ce privește traiectoria prețurilor la locuințele rezidențiale din mediul urban, 43% dintre cei implicați prognozează o perioadă de stabilitate în următorul an. În același timp, 57% dintre respondenți consideră că valorile actuale ale proprietăților sunt prea mari, în timp ce 43% apreciază că sunt juste.
Prognoza pentru deficitul bugetului de stat în anul 2026 arată o scădere de 0,5 puncte procentuale comparativ cu perioada precedentă, ajungând la o medie estimată de 6,1% din PIB.
Pentru anul 2026, prognozele de expansiune economică au înregistrat o valoare medie de 0,9%, potrivit datelor recente. Aceste estimări au suferit o scădere, reflectând astfel o perspectivă mai prudentă asupra evoluţiei economice.
În următorul an, se estimează că datoria publică, exprimată ca pondere în PIB, va ajunge la 62%, potrivit proiectiilor economice recente.
COMENTARII / 0