Infarctul miocardic nu mai iartă tinerii: medicul cardiolog avertizează

Tot mai mulți români cu vârste între 40 și 50 de ani și uneori, chiar mai tineri, ajung de urgență la spital în urma unui infarct miocardic. Deși se simțeau perfect sănătoși, stilul de viață modern, stresul cronic și „ucigașul tăcut” numit colesterol le pun inima în pericol. Dr. Daniela Iuonaș, medic primar cardiolog la Hyperclinica MedLife Timișoara, explică simptomele ignorate, greșelile fatale din primele minute ale unui atac de cord și de ce întreruperea tratamentului pe baza informațiilor citite pe internet poate avea consecințe grave.

Un scenariu alarmant: 1 din 2 români încheie viața din cauza bolilor cardiovasculare.

Înregistrând încă o poziție de top în Europa privind mortalitatea provocată de tulburările circulatorii, România se menține în frunte. Potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), aproape 1 din 2 cetățeni din țara noastră pierd viața din cauza unei afecțiuni cardiovasculare, iar rata standardizată a deceselor cauzate de aceste boli este de 2,5 ori superioară mediei UE.

Citește șiMirabela Grădinaru, mesaj de Ziua Mondială a Sănătății Mintale: „A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune”

Eurostat indică că România se situează printre țările membre cu cea mai mare mortalitate a bolilor circulatorii, depășind 780 de decesi la 100.000 de locuitori. În ciuda acestor statistici îngrijorătoare, mulți dintre noi amânăm consultația medicală, crezând că afecțiunile cardiace se manifestă exclusiv la vârstă înaintată.

Infarctul miocardic sau atacul de cord se manifestă la vârste din ce în ce mai tinere.

Infarctul miocardic acut este o boală severă și de natură acută, extrem de periculoasă, care apare când o arteră coronariană este blocată. Blocarea se realizează prin formarea unui tromb. În consecință, regiunea miocardică care depindea de acea arteră nu mai primește sânge oxigenat, ducând la necroza miocardică.

infarctul miocardic a fost, în trecut, considerat o afecțiune exclusivă a vârstnicilor, însă astăzi cardiologii observă un fenomen tot mai intens în rândul populației active.

„Din păcate, în practica de zi cu zi întâlnim tot mai des pacienți cu infarct miocardic la 40-50 de ani, uneori chiar mai tineri. Principalele cauze sunt stilul de viață modern: alimentația bogată în grăsimi și zahăr, sedentarismul, fumatul, stresul cronic, obezitatea și diabetul. La acestea se adaugă colesterolul crescut și hipertensiunea arterială, care de multe ori evoluează fără simptome. Mulți oameni se simt perfect sănătoși și amână controalele medicale până în momentul în care apare un eveniment cardiovascular major”, a precizat dr. Daniela Iuonaș.

Un studiu internațional de renume, care a implicat peste 27.000 de participanți din 52 de țări, a demonstrat că mai mult de 90% din probabilitatea de a suferi un prim infarct miocardic provine din nouă factori de risc modificabili: fumatul, nivelul lipidelor sanguine, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea abdominală, stresul psihosocial, lipsa activității fizice și alimentația deficitară de fructe și legume. În rândul pacienților tineri, efectul fumatului și al colesterolului crescut se dovedește chiar mai intens decât în cazul persoanelor în vârstă.

Relatarea pacientului care se considera

„prea bine”

înainte de a începe tratamentul.

Colesterolul în exces este cunoscut sub denumirea de „ucigașul tăcut” dintr-un motiv evident: nu provoacă durere. Pe parcursul unor ani, chiar și a zeci de ani, acesta se acumulează discret pe pereții arteriali, generând plăci de aterom care restrânge fluxul sanguin.

Dr. Daniela Iuonaș povestește despre un pacient cu puțin peste 50 de ani, fumător, care prezenta hipertensiune și un nivel semnificativ crescut de colesterol. În urma investigațiilor, specialistul a subliniat un riscul cardiovascular extrem și a prescris un regim de statine, însoțit de o recomandare insistentă: să oprească fumatul, să adopte o dietă echilibrată și să practice activitate fizică.

„Mi-a spus că se simte foarte bine și că citise pe internet că statinele «fac mai mult rău decât bine». A decis să nu înceapă tratamentul și nici nu și-a schimbat stilul de viață. Opt luni mai târziu s-a întors în cabinet, dar de această dată acuza dureri în piept la efort, care îl obligau să se oprească din mers. Investigațiile suplimentare au arătat o îngustare severă a arterelor coronare. În acel moment, tratamentul medicamentos nu mai era suficient, iar pacientul a avut nevoie de coronarografie și implantarea unui stent pentru a restabili circulația sângelui către inimă”, povestește dr. Daniela Iuonaș.

Într-un mod benefic, omul s-a prezentat la spital înainte ca un infarct extins să se producă, iar întreaga durere ar fi putut fi evitată.

„Această poveste ilustrează un lucru foarte important: tratamentul cu statine nu este prescris pentru că pacientul «se simte rău», ci pentru a preveni ceea ce încă nu s-a întâmplat. Medicina preventivă este, de multe ori, invizibilă tocmai pentru că își face treaba”, punctează dr. Iuonaș.

Riscul informațiilor eronate de pe internet: Care sunt consecințele renunțării la statine?

Abandonarea terapiei recomandate, motivată de articole fără bază de pe internet, constituie una dintre cele riscante alegeri pe care le poate face un pacient.

„Statinele sunt printre cele mai studiate medicamente din cardiologie și și-au demonstrat eficiența în reducerea riscului de infarct, accident vascular cerebral și deces cardiovascular. Ca orice tratament, pot avea efecte adverse, însă acestea sunt mult mai rare decât se crede și, în majoritatea cazurilor, pot fi gestionate prin ajustarea tratamentului. Renunțarea la statine fără recomandarea medicului poate expune pacientul unui risc mult mai mare decât riscul reacțiilor adverse,” avertizează cardiologul.

46% – Un studiu extins arată că întreruperea tratamentului cu statine la pacienții aflați în terapie este legată de o majorare a riscului de spitalizare pentru un eveniment coronarian acut. În plus, cercetările confirmă că oprirea statinelor crește semnificativ mortalitatea din toate cauzele și riscul de urgență cardiovasculară.

În ce mod putem detecta un infarct: semnalele neobservate și diferențele dintre bărbați și femei

infarct – Semnalul de alarmă cel mai des neglijat de către oameni înainte de un infarct este durerea sau tensiunea toracică care apare în timpul efortului și se estompează în repaus, indicând clar că fluxul sanguin către inimă este insuficient. Mulți pacienți atribuie această senzație oboselii, problemelor coloanei vertebrale sau stresului.

În ce mod se experimentează durerea în timpul unui infarct miocardic?

La bărbați apar, de regulă, simptome tipice precum o apăsare intensă în piept, descrisă frecvent ca o „menghină” ce strânge puternic. Durerea poate iradia spre brațul stâng, umăr, gât, mandibulă sau spate și este însoțită de transpirații reci, greață și lipsă de aer.

La femei, semnele pot fi mai puțin evidente sau pot fi confundate ușor: oboseală extremă, dificultăți de respirație, greață, amețeli sau dureri localizate în zona superioară a abdomenului sau în spate. Din acest motiv, infarctul este adesea diagnosticat cu întârziere la acestea.

Primele minute reprezintă o fază esențială.

„Timpul înseamnă mușchi cardiac”

În cardiologie există o regulă de aur: „Timpul înseamnă mușchi cardiac”. Cu fiecare minut în care o arteră coronară rămâne blocată, o porțiune din inima pacientului nu mai primește oxigen și începe să moară (să se necrozeze).

Îndrumări în situația suspectării unui infarct:

1. Sunați imediat la 112: Nu așteptați să treacă durerea și nu încercați să mergeți singuri cu mașina la spital.

2. Repaus total: Opriți orice activitate fizică și așezați-vă într-o poziție confortabilă (semi-șezând).

3. Aspirină: Dacă nu există alergii severe sau sângerări active cunoscute, puteți mesteca o jumătate de tabletă de aspirină clasică (de 500 mg, adică ~250 mg) pentru o absorbție mai rapidă. Atenție: aceasta nu înlocuiește intervenția de urgență!

4. Ghid pentru aparținători: Să liniștească pacientul, să nu îl lase singur și, dacă persoana își pierde cunoștința și nu mai respiră normal, să înceapă imediat masajul cardiac extern până la sosirea echipajului medical.

Legenda stentului și prevenirea: Ce măsuri trebuie adoptate?

Un alt mit frecvent întâlnit este convingerea că, odată instalat un stent, problema devine permanent rezolvată.

Stentul reface fluxul într-o arteră deteriorată, însă nu elimină ateroscleroza, o boală cronică ce afectează întregul corp. Pacientul trebuie să respecte cu rigurozitate regimul terapeutic, să monitorizeze factorii de risc și să se prezinte la controale regulate. În caz contrar, pot apărea constricții suplimentare în alte vase sau chiar în zona stentului – explică dr. Daniela Iuonaș, care prezintă investigațiile ce pot măsura riscul cardiovascular.

În cazul unei persoane care pare sănătoasă, analiza riscului se pornește printr-o serie de pași de bază:

• Măsurarea regulată a tensiunii arteriale.

• Analize uzuale de sânge: profilul lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride) și glicemia.

• Evaluarea greutății și a circumferinței abdominale.

• Recomandări de specialitate (la indicația medicului): electrocardiogramă (EKG), ecocardiografie, test de efort.

Mesajul transmis de către medic tuturor românilor:

„Nu așteptați primul infarct pentru a vă preocupa de sănătatea inimii. Controlați-vă periodic tensiunea, colesterolul și glicemia, renunțați la fumat, faceți mișcare și urmați tratamentul recomandat de medic. Prevenția este întotdeauna mai simplă, mai sigură și mai eficientă decât tratarea complicațiilor. De multe ori, infarctul poate fi prevenit, iar această șansă depinde atât de medic, cât și de deciziile pe care fiecare dintre noi le ia zi de zi,” afirmă dr. Daniela Iuonaș.

Acest text beneficiază de sprijinul MedLife, rețeaua privată de servicii medicale de top din România, și se încadrează într-o inițiativă extinsă de informare și instruire, axată pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.

În cadrul MedLife, atenția și responsabilitatea stau la baza abordării sănătății, orientându-se spre cerințele concrete ale fiecărui pacient. Alegerea tratamentului se fundamentă pe analize detaliate, susținute de grupuri multidisciplinare de medici competenți și de tehnologii de ultimă oră. Prin metode avansate de diagnostic și intervenție, și recent prin expertiza în genomică, care permite detectarea precoce a factorilor de risc pentru boli frecvente sau legate de stilul de viață, MedLife își propune să sprijine indivizii în îngrijirea propriei sănătăți.

Scopul este bine definit: prevenirea activă și reacția rapidă, înainte ca afecțiunile să compromită echilibrul și bunăstarea. Sănătatea nu se reduce la lipsa bolii; ea presupune vitalitate, mobilitate și stabilitate la orice etapă a vieții. MedLife alocă resurse în mod constant pentru tehnologii care asigură o stare de bine pe termen lung, contribuind la o existență trăită cu calitate, nu doar în prezent.

Mai multe detalii privind serviciile oferite pot fi accesate pe www.medlife.ro.