Infarctul tăcut: 40% dintre femei nu simt durere în piept. Ce semne să mai vezi

La majoritatea femeilor, vârsta la care începe menopauza variază între 45 și 55 de ani. În această perioadă, menstruația se încheie, iar sarcina naturală devine imposibilă. Ovarele reduc producția de estrogen, ceea ce duce la apariția simptomelor menopauzei, printre care se numără bufeurile, insomniile, durerile articulare, ceața mentală și dificultățile de concentrare. Scăderea nivelului de estrogen crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Dr. Tudor Ciocârlie și dr. Arina Gui

au discutat recent, la conferința „Let’s Talk About Menopause” din Timișoara, despre impactul menopauzei asupra sănătății cardiovasculare a femeilor și despre măsurile necesare pentru menținerea sănătății după încheierea perioadei fertile.

Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu

În perioada care precede sfârșitul ciclului menstrual, și anume perimenopauza, se înregistrează o scădere a nivelelor de estrogen. Această reducere hormonală are drept consecință diminuarea protecției inimii. Estrogenul produs în ovare are un rol esențial în reglarea nivelului de colesterol și în limitarea riscului de depunere a grăsimilor în artere. De asemenea, contribuie la menținerea stării de sănătate a vaselor de sânge. În urma scăderii nivelului acestui hormon, se poate produce o acumulare de grăsimi în artere, generând astfel o îngustare a acestora. Acest fenomen conduce la o creștere a riscului de boli coronariene și de infarct. În același timp, menopauza poate induce anumite schimbări fizice care sporesc riscul de boli coronariene.

Ce se produce atunci când protecția naturală a inimii dispare? Schimbările fiziologice care au loc pot avea consecințe grave. Menopauza reprezintă un moment critic în acest sens.

Menopauza este considerată un moment specific în viața unei femei, care confirmă, prin retrospectivă, o perioadă de 12 luni fără menstruație, drept rezultat al diminuării capacității ovarelor de a sintetiza hormoni. Dr. Arina Gui, specialist în Obstetrică-ginecologie la Regina Maria, a evidențiat că, după oprirea producerii de hormoni, femeile vor petrece aproximativ 40% din viața lor în această perioadă, ceea ce echivalează cu aproape jumătate din viață, într-o discuție desfășurată în cadrul evenimentului „Let’s Talk About Menopause”.

Schimbările produse în organism ca urmare a scăderii nivelului de estrogen au un impact semnificativ asupra sistemului cardiovascular, avertizează experții medicali, sistemul cardiovascular fiind afectat în mod deosebit de pierderea protecției oferite de estrogen, ceea ce poate duce la apariția unor boli cronice în viitor.

Tudor Ciocârlie, un cardiolog eminent, a elucidat motivul pentru care estrogenul este privit ca o protecție cardiovasculară. El a afirmat:

Pe scurt, efectele estrogenului asupra inimii și a vaselor de sânge sunt, în principal, trei. În primul rând, scade colesterolul și protejează peretele vascular, adică nu lasă acest colesterol să intre în interiorul peretelui vascular. Apoi, controlează activ inima, relaxând-o și diminuând și inflamația foarte mult. În același timp, dilată vasele prevenind formarea cheagurilor de sânge

. Astfel, rolul estrogenului în protecția inimii devine evident, acțiunile sale fiind multiple: scăderea colesterolului, protecția peretelui vascular, controlul activ al inimii și dilatarea vaselor pentru prevenirea cheagurilor de sânge.

Procesul este facilitat de oxidul nitric. Odată cu instalarea menopauzei, nivelul de estrogen scade considerabil, permițând colesterolului LDL să pătrundă în vasele de sânge și să se depună acolo. Acest fenomen are consecințe nefaste. „În esență, se declanșează un proces similar cu aprinderea unei fitile, pe care din păcate ni l-a oferit evoluția. În paralel, se înregistrează o scădere a nivelului de colesterol bun. Particulele HDL au rolul de a colecta colesterolul din sânge și de a-l transporta către ficat pentru eliminare din organism”, detaliază medicul cardiolog mecanismul acestui proces.

Inima sănătoasă poate prezenta modificări în funcționare la unele femei, cum ar fi tahicardiile, care nu sunt neapărat un motiv de îngrijorare.

„Cu cât inima este mai sănătoasă, cu atât reacționează mai puternic și mai mult la sutele de stimuli care există în jurul nostru și în interiorul nostru.

Aceste reactii sunt cunoscute sub numele de variabilitate de frecvență cardiacă, un parametru care ajută la evaluarea stării de sănătate a inimii. Astfel de tahicardii se manifestă prin palpitații care ne fac să simțim că inima bate mai repede.

Potrivit dr. Ciocârlie, tahicardiile apar, de obicei, ca răspuns la stimuli interni. Dr. Ciocârlie a explicat că:

„De exemplu, am mâncat ceva ce nu ne-a picat bine. Iar tremorul este tot așa o reacție a creierului prin sistemul nervos la niște bătăi pe care le simte el ca fiind poate anormale la nivelul inimii”

. Astfel de reacții ale organismului sunt considerate normale.

Semnele care ar trebui să ne alerteze și să ne îndemne să consultăm un medic sunt destul de specifice. Dr. Ciocârlie a detaliat modul în care le putem identifica:

„Atunci când aceste palpitații survin pe neașteptate, adică nu ca urmare a unei stări de stres sau a unor gânduri îngrijorătoare. În situațiile în care persistă timp de câteva secunde și sunt extrem de puternice ori durează câteva ore. În cazul în care sunt însoțite de senzații de amețeală sau leșin și se accentuează în timpul activităților fizice. Trebuie să fim conștienți că, în condiții normale, dacă inima este sănătoasă, palpitațiile și tahicardiile se reduc atunci când oprim efortul fizic. Însă, dacă cumva tahicardiile se agravează odată cu efortul fizic, acest lucru reprezintă un semnal de avertizare care ne impune să solicităm asistență medicală.”

Un simptom alarmant, adesea neglijat, este reprezentat de durerile de cap matinale, care pot fi un indicator al unor probleme mai grave de sănătate. Aceste dureri pot fi un semnal de avertizare pentru anumite afecțiuni care necesită atenție medicală imediată.

Menopauza are repercusiuni asupra sănătății cardiace, printre care se numără instalarea hipertensiunii și a fluctuațiilor tensiunii arteriale, chiar din perioada perimenopauzei.

„De ce? Din cauza pierderii oxidului nitric, vasele devin rigide, iar inima nu este obișnuită să împingă sângele în aceste vase care înainte erau elastice. Iar acum, fiind rigide, inima trebuie să pompeze puternic și așa apar salturile tensionale. În 97% din cazuri, hipertensiunea este silențioasă. Nu simțim nimic”

, avertizează medicul cardiolog.

Simptome precum durerile de cap localizate în regiunea occipitală, țiuiturile în urechi dimineața devreme sau tulburările de vedere pot indica începutul hipertensiunii.

Atenție și la cantitatea de sare, pentru că, odată cu înaintarea în vârstă, rinichiul devine leneș și sarea este eliminată mai greu. Și este posibil ca după ore de la o masă bogată în sare să avem aceste salturi tensionale

Pentru o stare de sănătate optimă, tensiunea arterială ar trebui să fie sub 120/80. Este esențial să se acorde atenție acestui aspect, deoarece depășirea constantă a valorilor de 140/90, înregistrate de obicei dimineața, în absența oricărui simptom sau problemă, impune căutarea unui ajutor medical. Un indicator semnificativ al riscului cardiovascular este reprezentat de modificările valorilor tensionale pe parcursul nopții. În timpul nopții, scăderea tensiunii arteriale are un efect pozitiv asupra inimii și vaselor de sânge în general, permițând o stare de relaxare. Această scădere este un aspect crucial care poate fi evaluat prin intermediul holterului de tensiune. În cazul în care valorile tensionale nu se încadrează în limitele normale, este necesară intervenția medicală, chiar dacă acestea nu par extrem de mari.

„Dacă în mod constant valorile trec de 140 cu 90, valori luate de obicei dimineața, când nu ne doare nimic, când nu avem nicio problemă, atunci trebuie să căutăm un ajutor. Să fim atenți, pentru că un indicator foarte, foarte important al riscului cardiovascular este scăderea sau nescăderea valorilor tensionale în timpul nopții. Scăderea valorilor tensionale în timpul nopții relaxează foarte mult inima și vasele, în general. Iar această pierdere pe care noi o căutăm la holterul de tensiune e un element foarte important. Altminteri, acele valori trebuie tratate, chiar dacă nu sunt niște valori tensionale foarte mari”

Un ritm cardiac în intervalul 60-100 de bătăi pe minut este considerat a fi în limitele normalității. Însă, atunci când frecvența cardiacă depășește în mod regulat 100 de bătăi pe minut, acest lucru reprezintă un indiciu că este necesară asistență medicală.

Motivația pentru care femeile sunt diagnosticate mai târziu în situații de urgență medicală, atunci când suferă un infarct, este o problemă critică. Statisticile arată că peste 40% dintre femei experimentează simptome atipice. Potrivit specialiștilor, 40% este un procentaj îngrijorător de mare. Femeile trebuie să fie conștiente de semnele care pot indica un infarct și să acționeze rapid. Un cardiolog subliniază importanța recunoașterii simptomelor și a luării măsurilor adecvate, mai ales la menopauză.

La femeile în perioada menopauzei, infarctul miocardic prezintă caracteristici atipice. În loc de durerea clasică în piept care se propagă către braț, acesta se poate manifesta printr-o oboseală extremă, durere în zona gâtului, grețuri și indigestie, avertizează un medic specialist în cardiologie.

„Peste 40% din femei nu simt durere în piept, deși fac infarct miocardic. Din această cauză și diagnosticul este întârziat, din păcate”

, subliniază dr. Ciocârlie. O problemă semnalată de cardiologi în cadrul cabinetului este aceea că femeile tind să aștepte mai mult timp înainte de a solicita ajutor medical, spre deosebire de bărbați, din cauză că sunt obișnuite să ofere îngrijire și nu să primească ea.

Un stil de viață sedentar are un impact major asupra sănătății cardiovasculare. Poziția statică pe scaun reprezintă o problemă semnificativă pentru arterele noastre. Pentru a proteja inima, trebuie luate măsuri de prevenire și de resetare a stilului de viață.

Activitatea fizică joacă un rol esențial în menținerea sănătății inimii și a vaselor sanguine în perioada menopauzei.

„Nu există contraindicații pentru practicarea sportului, cu excepția persoanelor care suferă de boli cardiace grave. În general, sportul este o modalitate eficientă de a menține inima într-o stare de relaxare și de a o menține în formă”

. În plus, exercițiile fizice de tip cardio pot crește nivelul de colesterol bun – HDL-colesterol, pot relaxa inima după efort și pot reduce valorile tensionale.

În completarea activităților cardiovasculare, se recomandă și efectuarea de activități de consolidare a forței musculare, deoarece acestea au un impact pozitiv asupra proceselor metabolice. Exercițiile de forță sunt esențiale, deoarece arderea grăsimilor se realizează la nivel muscular. În absența acestui tip de exerciții, mușchii se atrofiază, ceea ce determină

„inima să suporte o povară metabolică suplimentară, obosind astfel mult mai rapid”

.

Mișcarea fizică este esențială pentru sănătate, după cum subliniază un medic cardiolog.
Reducerea activității fizice și statul pe scaun pot avea consecințe negative asupra organismului.

„Nu stăm pe scaun! Este extrem de dăunător, deoarece sistemul nostru osos, muscular și vascular nu este adaptat pentru aceasta”

.
Pentru a preveni aceste efecte, specialistul recomandă ridicarea frecventă de pe scaun.

Pentru activitatea fizică, se pot face 150 de minute de mișcare pe săptămână, care pot fi împărțite în 30 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână, sub formă de activități precum yoga sau exerciții de forță.

La vârsta de 45 de ani, anumite măsuri concrete pot fi luate pentru protejarea sănătății cardiovasculare. Este esențial să se acorde atenție deosebită acestui aspect.

Pentru o stare de sănătate cardiovasculară optimă în perioada menopauzei, efectuarea regulată a unor teste este esențială, inclusiv monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu. Dr. Ciocârlie subliniază importanța realizării unui EKG cel puțin o dată pe an. Recomandările sale includ efectuarea unui profil lipidic inițial și apoi anual, a unei ecocardiografii la intervale de 3-4 ani și a unei ecografii de carotidă.

Fumatul are cel mai grav impact asupra sistemului cardiovascular, conform avertismentului unui medic cardiolog:

„Dacă organismul are o anumită capacitate de a compensa efectele grăsimilor, ale sedentarismului și ale estrogenului, atât timp cât acesta este prezent și ulterior când dispare, în cazul fumatului nu există o soluție. Fumatul duce la demineralizarea oaselor, distrugerea vaselor și a plămânilor, afectează ADN-ul și este asociat cu majoritatea formelor de cancer”

.

Menopauza și prevenția bolilor cronice sunt strâns legate de nutriție, un factor cheie în reducerea riscurilor.

„O alimentație ideală ar fi cea de dinainte de apariția agriculturii, domesticirea animalelor, introducerea zahărului și dezvoltarea culturilor de cereale, orez și porumb.”

Aceasta presupune consumul de carne de vânat sau de vită crescută în mod natural, pește, rădăcinoase, diverse tipuri de varză și verdețuri, ciuperci, fructe de pădure, precum și grăsimi naturale precum nucile, avocado, semințele și uleiul de măsline.
Deși alimentația joacă un rol crucial, doar 20% din nivelul colesterolului este influențat de dietă, în special după menopauză.
Astfel, 80% din colesterol este produs de ficat, ceea ce înseamnă că, în cazul unor nivele foarte crescute de colesterol, prevenția eficientă necesită, de obicei, medicamente care să reducă producția de colesterol de către ficat.
În concluzie, deși dieta este esențială, ea nu este suficientă pentru a controla nivelul colesterolului în toate situațiile.

În ceea ce privește activitatea fizică, există anumite aspecte demne de remarcat: 300.000 de ani de evoluție umană au implicat un stil de viață activ, cu aproximativ 10.000 de pași pe zi, adesea în condițiile unor suprafețe dure și fără protecția încălțămintei. Acest context istoric este esențial pentru înțelegerea impactului activităților fizice asupra corpului uman. Într-un experiment simplu, puteți observa diferența dintre săritura în picioarele goale și cea cu încălțăminte:

„Încercați să săriți pe loc fără încălțăminte și apoi cu încălțăminte. Veți vedea că în momentul în care săriți desculți, veți ateriza pe vârful picioarelor și în momentul în care săriți cu niște papuci, veți ateriza pe toată talpa.”

Rezultatele acestui experiment arată că mersul și alergatul în încălțăminte cu talpă groasă pot cauza milioane de microtraumatisme la nivelul coloanei vertebrale, care pot duce la probleme de sănătate în timp, după o perioadă de 10-15 ani. Specialistul subliniază că există o tendință în străinătate care promovează alergatul în picioarele goale, considerat a fi foarte benefic pentru organism, însă trebuie să se ia în considerare starea ortopedică individuală pentru a evita potențialele riscuri.

Articol susținut de Regina Maria.