Inflamația cronică ar putea afecta structura și funcționarea inimii chiar înainte de apariția primelor simptome ale bolilor cardiovasculare, arată un studiu realizat pe aproape 500.000 de persoane. Cercetătorii au descoperit că genele pot influența modul în care fumatul, excesul de grăsime corporală, problemele de sănătate mintală și condițiile sociale și economice nefavorabile contribuie la inflamație și la creșterea riscului cardiovascular.
Inflamaţia sistemică persistentă este din ce în ce mai privită ca un factor implicat în apariția bolilor cardiovasculare, însă modul în care aceasta poate altera funcţia inimii și motivele pentru care reacțiile variază de la un individ la altul rămân încă neclare.
Imperial College London a coordonat o echipă care a examinat informațiile provenite de la 488.079 participanți din UK Biobank. Studiul a îmbinat marcatori sanguini ai inflamației cu investigații prin rezonanță magnetică cardiacă (RMN cardiac), date genetice și evoluția stării de sănătate a subiecților. Concluziile au fost publicate în European Journal of Preventive Cardiology, potrivit News.ro.
Citește șiCaz grav de malpraxis la Spitalul din Focșani | Patru medici, trimiși în judecată după moartea unei paciente minore
GlycA, un indicator hematologic ce evidențiază diverse mecanisme inflamatorii și poate furniza date privind inflamația de lungă durată, a fost utilizat de cercetători. În rândul participanților, peste 70.000 au dispus de imagini cardiace complete.
Nivelurile crescute ale inflamației s-au legat de dimensiuni reduse ale cavităților cardiace, de ziduri mai groase și de o eficiență scăzută în umplerea inimii între pulsări. Cercetătorii au constatat, de asemenea, un debit sanguin diminuat la fiecare contracție și o accelerare compensatorie a ritmului cardiac.
Participanţii cu cele mai ridicate niveluri de GlycA au avut un risc cu 43% mai mare de evenimente cardiovasculare majore comparativ cu cei cu cele mai scăzute valori. Analiza a inclus stopul cardiac, insuficienţa cardiacă, AVC (accidentul vascular cerebral) şi alte evenimente cerebrovasculare, infarctul miocardic şi decesul cardiovascular.
Studiul a descoperit numeroase proteine inflamatorii care ar putea facilita legătura dintre inflamație și modificările cardiace. Printre cele mai semnificative se numără moleculele implicate în căile interleukinei-1 (IL-1), factorului de necroză tumorală (TNF) și interleukinei-6 (IL-6).
Autorii au examinat 177 de elemente de mediu și măsurători ale compoziției corporale. Fumatul, acumularea excesivă de țesut adipos, tulburările de sănătate mintală și dezavantajele socioeconomice au fost recunoscute ca fiind printre cei mai puternici factori asociați cu niveluri ridicate de inflamație.
Datele genetice au indicat că predispoziţia individuală poate modifica intensitatea răspunsului inflamator la aceşti factori. Astfel, persoane expuse unor factori de risc similari pot avea niveluri diferite de inflamaţie şi, implicit, un risc cardiovascular diferit.
„Studiul arată modul în care genele şi factorii de stil de viaţă precum fumatul, sănătatea mintală precară şi statutul socioeconomic pot converge pentru a declanşa inflamaţia”, explică autorii într-un comunicat al Imperial College London.
Printre căile inflamatorii descoperite, unele sunt deja studiate ca potențiale ținte terapeutice. De exemplu, inhibarea semnalizării
Rezultatele se bazează pe observații și nu confirmă că inflamația cauzează în mod direct modificările cardiace detectate. În plus, cea mai mare parte a participanților din UK Biobank provine din Europa, ceea ce ar putea restrânge generalizarea concluziilor la alte grupuri etnice.
Autorii susțin că combinarea markerilor inflamatori cu datele genetice ar putea, în viitor, facilita o identificare mai exactă a indivizilor cu risc cardiovascular crescut și ar putea ajuta la alegerea celor care ar beneficia cel mai mult de intervenții preventive precoce.
COMENTARII / 0