Inflația anuală în zona euro a crescut la 3,3% în luna august, atingând cel mai mare nivel de la septembrie 2024. Această creștere bruscă, comparativ cu 2,9% în iulie și 2,8% în iunie, se datorează în mare parte exploziei prețurilor la energie, cauzată de extinderea conflictului cu Iranul și de blocarea arterei maritime strategice din Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor preliminare publicate de Eurostat, conform CNBS.
Un șoc energetic, cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu, a fost resimțit pe scară largă.
Zona euro, extrem de dependentă de importurile de materii prime, resimte intens efectele tensiunilor geopolitice. Inflația din sectorul energetic a înregistrat un salt masiv, trecând de la 10,3% în iulie la 14,3% în august.
Citește șiTaiwanul monitorizează cu atenție noile exerciții cu foc real ale Chinei
Închiderea Strâmtorii Ormuz a afectat sever lanțurile de aprovizionare, provocând creșteri consecutive ale prețurilor la petrol și la produsele rafinate, în același timp piața gazelor naturale din Europa se confruntă din nou cu o intensificată volatilitate.
În schimb, inflația de bază – indicatorul monitorizat atent de economiști, care exclude prețurile volatile ale energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului – a înregistrat o ușoară temperare, scăzând de la 2,5% în iulie la 2,4% în august.
Piața de capital anticipează o nouă majorare a ratelor de credit.
Creșterea rapidă a nivelului prețurilor a întărit presupunerile că Banca Centrală Europeană (BCE) va introduce o nouă măsură de înăsprire a politicii monetare la întâlnirea programată pentru 10 septembrie.
Cotațiile de pe piețele financiare indicau o probabilitate de 98,9% pentru o majorare cu 0,25 puncte procentuale a dobânzii-cheie, nivel ce ar aduce rata de referință la 2,5%.
Aceasta ar constitui a doua majorare a costului banilor în această vară, după ce BCE a ridicat deja rata de referință la 2,25% în luna iunie – prima astfel de decizie adoptată din 2023 până în prezent.
Conducerea băncii centrale își exprimă cea mai mare îngrijorare: dacă șocul energetic, considerat inițial temporar, ar pătrunde în economia reală și ar genera o spirală de majorări salariale și de prețuri în sectorul serviciilor.
O presiune imensă se resimte atât asupra populației, cât și asupra mediului de afaceri.
nouă serie de creșteri ale ratelor de dobândă apare într-un context de fragilitate pentru economia europeană, unde cetățenii cu datorii și firmele se confruntă deja cu cheltuieli mari pentru energie și combustibili.
Specialiștii avertizează că o nouă creștere a costului creditării va complica condițiile gospodăriilor care dețin credite ipotecare sau de consum, va menține ritmul de încetinire al pieței imobiliare și va diminua dorința de a investi.
Întreprinderile mici și mijlocii constituie grupul cel mai expus, putând fi forțate să întârzie pe termen indefinit sau chiar să renunțe la proiectele de dezvoltare din cauza costurilor exorbitante de finanțare.
COMENTARII / 0