Inflația peste 10%: Economia în scădere, românii devin mai prudenți

Statisticile recente arată o creștere a ratei anuale a inflației la 10,7% în luna aprilie. În același timp, economia României a înregistrat o scădere de 0,2% în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu trimestrul precedent, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS) în ziua de miercuri. În comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, produsul intern brut (PIB) a înregistrat o reducere de 1,5%. Potrivit economistului Ovidiu Folcuț, profesor universitar, care a discutat despre acest subiect cu Digi24.ro, inflația ridicată este determinată în mare parte de creșterea costurilor energiei și carburanților, în timp ce salariile și pensia nu reușesc să țină pasul cu creșterea prețurilor.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, inflația de la începutul anului a înregistrat o valoare de 3,1%, considerând perioada aprilie 2026 în raport cu decembrie 2025.
În detaliile oferite, se menționează că indicele prețurilor de consum a înregistrat o creștere de 0,84% în luna aprilie comparativ cu luna martie precedentă.

Conform datelor, atunci când se utilizează indicele armonizat al prețurilor de consum, care servește la efectuarea de comparații la nivel european, rata inflației anuale a înregistrat valoarea de 9,5%.

Citește șiViceguvernator BNR: criza politică se prelungă, normalitatea e vitală

10,7% reprezintă rata inflației anuale înregistrată la finalul lunii aprilie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului 2025, potrivit datelor prezentate.
Indicele armonizat al prețurilor de consum arată o valoare ușor mai mică, și anume 9,5%, permițând astfel o comparare directă cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Ovidiu Folcuț a oferit detalii suplimentare, menționând că există și o altă modalitate de calcul a inflației, și anume cea care ia în considerare perioada de la începutul anului și până în prezent.

Prima este inflația anuală la final de aprilie 2026 și este comparată cu aprilie 2025, deci e pe un an de zile și e în jur de 10,7%. Dacă e calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, ca să putem face comparații cu restul Uniunii Europene, ea e un pic mai mică, 9,5%, dar tot în jur de 10%. Cealaltă este inflația calculată de la începutul anului și până în prezent

a explicat acesta.

Inflația a înregistrat creșteri semnificative în diverse sectoare, însă cele mai mari scumpiri nu au avut loc în domeniul alimentar.

• Energia electrică a cunoscut o creștere de 54,18%;
• Motorina a devenit mai scumpă cu 32,68%;
• Benzina a înregistrat o creștere de 22,42%.

În ceea ce privește serviciile, cele mai mari majorări au fost observate în cazul

chiriilor

, care au crescut cu 43,78%, urmate de:

• serviciile de igienă și cosmetică, care au înregistrat o creștere de 15,07%;
• serviciile de apă, canal și salubritate, care au cunoscut o creștere de 15,05%.

În domeniul alimentar, creșteri semnificative au fost înregistrate în cazul:

• cafelei, care a devenit mai scumpă cu 21,76%;
• ouălor, care au înregistrat o creștere de 4,78%.

Presiunea asupra inflației a crescut și mai mult din cauza crizei generate de conflictul din Iran, care a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor, mai ales la combustibil și energie.
Urcarea abruptă a prețurilor la toate produsele legate de combustibil și energie electrică a propulsat inflația la un nivel superior celui prognozat inițial, potrivit economistului, care a declarat:

„Criza generată de conflictul din Iran, care a dus la o creștere semnificativă a prețurilor, în special la combustibil și la energie, a pus o presiune suplimentară pe inflație. Creșterile semnificative de prețuri de la tot ce ține de combustibil sau energie electrică n-au făcut decât să ducă inflația mai sus decât ne așteptam inițial”

Cheltuielile pentru energie și combustibili au un impact semnificativ asupra finanțelor gospodăriilor, prețurile fiind o povară directă pentru bugetele acestora.

Impactul financiar asupra gospodăriilor este resimțit direct din cauza scumpirii energiei și a carburanților, a declarat Ovidiu Folcuț pentru Digi24.ro.
Efectele nu sunt însă limitate la acestea, deoarece

transportul intră în costul aproape tuturor produselor

, ceea ce conduce la o creștere generală a cheltuielilor.
În acest context, Ovidiu Folcuț a explicat că aceste majorări au repercusiuni în lanț asupra economiei.

Inflația prețurilor la carburanți are un efect de domino asupra creșterilor de prețuri în toate sectoarele.
Atunci când costul combustibililor crește, toate celelalte produse devin mai scumpe, deoarece transportul este o parte esențială a lanțului de aprovizionare.

„Cheltuielile de la energie și combustibil ne afectează pe toți într-o măsură semnificativă”

, a explicat acesta, subliniind impactul semnificativ al acestor cheltuieli asupra populației.
Potrivit acestuia, prețurile la combustibil se reflectă în toate celelalte creșteri de prețuri, deoarece absolut toate produsele necesită transport.

Ritmul de creștere al salariilor și pensiilor este insuficient pentru a ține pasul cu inflația în creștere, potrivit economistului, care a oferit un răspuns negativ la această întrebare.

Clar negativ

a fost verdictul acestuia.

Puterea de cumpărare este afectată în mod direct de creșterea inflației.

„Evident că nu țin, nici salariile și nici pensiile”

a afirmat acesta, subliniind că inflația în creștere rapidă conduce la scăderea capacității de achiziție.
Acest fenomen rezultă într-o reducere a nivelului de trai, deoarece, chiar dacă veniturile sunt mai mari în termeni nominali, ele permit achiziționarea unui număr mai mic de bunuri și servicii față de perioadele anterioare.
În esență, creșterea inflației conduce la o scădere a valorii banilor, astfel că oamenii se confruntă cu o diminuare a puterii lor de cumpărare.
„Ori de câte ori inflația crește alarmant, puterea noastră de cumpărare scade. Există o scădere a puterii de cumpărare și implicit o reducere a nivelului de trai. În realitate, degeaba ai mai mulți bani în buzunar, pentru că poți cumpăra mai puține lucruri cu ei comparativ cu anul sau anii anteriori”, a spus acesta.

Scăderea consumului ar putea avea un impact semnificativ asupra anumitor sectoare, avertizează profesorul, printre care și HoReCa, unde oamenii ar putea decide să nu mai ia vacanțe sau să-și reducă cheltuielile pentru servicii.

Economia se confruntă cu o schimbare semnificativă în comportamentul de consum al populației, odată cu scăderea puterii de cumpărare. Oamenii devin mai precauți și este posibil ca unii să nu mai considere oportună o vacanță sau să o planifice mai scurtă și mai puțin costisitoare.

„E clar că în momentul în care puterea de cumpărare a oamenilor scade, unii nu vor mai lua în calcul un concediu sau nu îl vor mai lua în calcul la fel de lung ori cu aceleași cheltuieli”

.
Această tendință se reflectă într-o scădere a consumului, care este o reacție firească într-un context economic imprevizibil. Potrivit acestuia, anumite sectoare, cum ar fi HoReCa, ar putea înregistra probleme legate de concedieri sau pierderi de locuri de muncă, deoarece reducerea cheltuielilor pentru vacanțe, restaurante sau alte servicii are un impact inevitabil asupra economiei.

Recesiunea tehnică este un fenomen actual, potrivit unor opinii, care reflectă o situație economică delicată. În prezent, această concluzie poate fi susținută de mai mulți indicatori.

„Suntem într-o recesiune tehnică”

este o declarație care subliniază gravitatea situației.

Trimestrul I 2026 a înregistrat o scădere a produsului intern brut cu 0,2% în comparație cu trimestrul precedent, potrivit datelor INS.

• Pe seria ajustată sezonier, economia a înregistrat o reducere de 1,5% față de același trimestru din 2025.
• Pe seria brută, scăderea a fost de 1,7%.

Ovidiu Folcuț afirmă că România este deja într-o situație de recesiune tehnică, dar o criză economică severă poate fi prevenită dacă actuala criză politică se rezolvă în cel mai scurt timp posibil și dacă fondurile europene sunt utilizate eficient și la timp.

Recesiunea tehnică este un termen utilizat în economie pentru a descrie situația actuală, după cum afirmă experții. Perspectivele sunt incerte, însă există posibilitatea de a evita o recesiune profundă.

„Suntem într-o recesiune tehnică, cum vorbim noi cu limba de lemn a economiei. E posibil să ajungem într-o recesiune, dar, pe un scenariu optimist, dacă ne facem treaba bine și închidem criza politică repede și începem să sprijinim semnificativ o reluare a creșterii economice, avem șanse să evităm o intrare într-o criză economică”

În acest context, măsurile economice și gestionarea crizei politice sunt cruciale pentru reluarea creșterii economice.

Un economist subliniază importanța atragerii fondurilor disponibile prin PNRR și alte programe europene, această sarcină fiind o prioritate ce nu ar trebui să fie influențată de configurația politică a viitorului guvern.

„Depinde de cât de bine vom ști să atragem banii pe care îi avem la dispoziție, adică să închidem PNRR-ul cât mai aproape de suma maximă pe care o putem obține. Nu mai e mult până la final de august. Aici n-ar trebui să existe miză politică. Banii aceia rămân în țara asta și se cheltuie în folosul acestei țări”

Experții economici au emis o avertizare privind posibilitatea unei stagflații, fenomen caracterizat printr-o creștere puternică a prețurilor concomitent cu o încetinire a activității economice.
În prezent, nu există suficiente dovezi că economia a intrat într-o perioadă de expansiune considerabilă care să indice o schimbare pozitivă a tendințelor actuale.
O dependență semnificativă față de alte economii, în special cea a Germaniei, reprezintă un factor de risc, deoarece o perioadă de incertitudine în această țară ar putea limita puternic capacitatea de creștere a economiei românești.

„Noi n-am demonstrat că am reluat o creștere semnificativă ca să putem spune că am inversat curba și lucrurile merg spre bine. Avem și riscul că depindem semnificativ de alte piețe, în primul rând de Germania, iar dacă și acolo lucrurile sunt într-o perioadă incertă, nici România nu prea are cum să crească semnificativ”

În prezent, criza politică și posibilitatea unei retrogradări sunt din ce în ce mai îngrijorătoare.

Rezolvarea promptă a crizei politice este considerată de către Folcuț una dintre măsurile cheie a căror implementare depinde de România, aceasta trebuind să fie realizată într-o manieră care să inspire încredere piețelor și agențiilor de rating.

Rezolvarea crizei politice interne este posibilă, potrivit acestuia, prin abordarea rapidă și credibilă a problemei.
Stabilitatea politică și economică ar putea fi restabilită dacă semnalul transmis va fi unul de soluționare a crizei și de asigurare a continuității guvernamentale.

„Ce putem noi face este să rezolvăm criza politică pe care ne-am generat-o singuri, cât mai repede și de o manieră cât mai credibilă. Dacă semnalul pe care îl vom da este că a existat o criză politică, dar ea a fost soluționată, iar cine vine în continuare să guverneze asigură stabilitatea politică și economică și își menține obligațiile asumate anterior de România, cred că ne va ajuta”,

a afirmat acesta.

În scenariul opus, posibilitatea unor consecințe nefaste crește considerabil, mai ales odată cu evaluările viitoare ale agențiilor de rating, programate pentru perioada iulie-august: În situația în care nu vom reuși să gestionăm eficient criza internă, aceasta poate să se prelungă considerabil sau să degenereze într-o formă extremă din punct de vedere politic, inclusiv posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, ceea ce ar conduce la riscuri majore.

„Dacă nu reușim să rezolvăm criza internă, fie se lungește foarte mult, fie ajungem la o variantă extremă din punct de vedere politic sau chiar la alegeri anticipate, riscurile sunt foarte mari.”

În urma evaluărilor agențiilor de rating din vară, există riscul unei retrogradări a statutului de țară din punct de vedere al riscului, ceea ce ar implica costuri suplimentare considerabile, deoarece împrumuturile ne-ar fi acordate la o dobândă mult mai mare.

Afirmația expertului se bazează pe faptul că cifrele prezentate de Institutul Național de Statistică INS oglindesc tendințe care au precedat criza politică curentă, nemaifiind posibilă atribuirea lor exclusivă acestui context.

Afirmația a fost făcută în contextul în care inflația și deficitul sunt probleme stringente.

„Și dacă rămânea guvernul și nu cădea, tot cifrele acestea erau.”

Aceasta arată că nu a existat un eveniment crucial care să modifice situația în ultima perioadă.
Se remarcă faptul că România are nevoie de o gestionare eficientă a inflației și a datoriei publice.

„Politicienii folosesc cifrele în interesul argumentelor lor, dar faptul că România trebuie să ducă inflația la un nivel rezonabil și să nu crească deficitul și datoria publică la niveluri greu de gestionat ține de noi ca țară”

subliniază importanța gestionării acestor aspecte pentru viitorul economic al țării.

Adrian Negrescu, consultant economic, are o părere diferită, afirmând că situația economică actuală a României se caracterizează printr-o perioadă de recesiune, cauzată de măsuri de austeritate, creșteri de taxe și diminuarea consumului, însă nu una de criză economică gravă.

economia României traversează o perioadă de recesiune provocată de austeritate, majorări de taxe și scăderea consumului, dar nu o criză economică majoră

sunt cuvintele sale.

Afirmația lui Adrian Negrescu, raportată de AGERPRES, subliniază că recesiunea curentă nu echivalează cu o criză economică majoră.

„Suntem într-o perioadă în care datele macroeconomice arată o scădere semnificativă a consumului, o încetinire a economiei, dar vestea bună este că nu suntem în criză economică. Suntem într-o recesiune care se traduce prin scăderi de activitate și încetinire a consumului, dar nicidecum prin elementele constitutive ale unei crize majore”

Potrivit spuselor sale, această perioadă se caracterizează printr-o încetinire a activității economice și o scădere a consumului, însă nu prezintă caracteristicile unei crize economice severe.

Revenirea economică ar putea da primele semne în cursul celui de-al doilea semestru, însă microîntreprinderile și companiile mici rămân extrem de vulnerabile din cauza diminuării vânzărilor, a impasului financiar și a accesului limitat la credite.