Inflația scade la 9,31%, dar crește din nou din cauza energiei scumpe

La începutul anului, tendința de scădere a inflației a persistat, însă cu o viteză redusă, potrivit Minutei ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026, divulgate de Banca Națională a României (BNR).
În luna februarie, indicele inflației a înregistrat o valoare de 9,31%, însă perspectiva pe termen scurt s-a înrăutățit considerabil.
Această evoluție nefavorabilă este determinată, în special, de creșterea costurilor energiei.

Urmare a unei decelerări economice semnificative la sfârșitul anului 2025, piața muncii a început să dea semne de slăbire, pe fondul unei accentuări a riscurilor externe, în special a celor legate de conflictul din Orientul Mijlociu, care au avut un impact asupra piețelor financiare și a așteptărilor privind inflația.

Februarie 2026 a înregistrat o scădere a ratei anuale a inflației la 9,31%, comparativ cu 9,69% în decembrie 2025, în urma diminuării costurilor pentru energie electrică și gaze naturale.
Însă, această tendință a fost parțial anulată de majorările observate în sectoarele combustibili, produse din tutun, tarife administrate și anumite produse alimentare.

Citește șiExclusiv Taxa de drum și motorina pun presiune pe prețuri. Comercianții avertizează că scumpirile vor ajunge la raft

Scăderea inflației a înregistrat o valoare de 8,3% pentru indicele de bază CORE2 ajustat, 8,3% fiind nivelul înregistrat după ce tendința de creștere s-a oprit și a avut loc o scădere, cauzată în special de scăderea prețurilor alimentelor procesate, care au înregistrat o ieftinire după o perioadă de șase trimestre de creștere neîntreruptă.

BNR a informat că scăderea inflației de bază se datorează în mare parte unor elemente legate de ofertă, printre care diminuarea prețurilor anumitor produse agroalimentare, impactul unor efecte de bază favorabile scăderii inflației și o creștere mai lentă a prețurilor produselor importate, acestea fiind factorii principali.
Doar într-o mică măsură, această scădere a fost influențată de o reducere a cererii pentru bunuri de consum.

Potrivit datelor recente, costurile de producție pentru bunurile de consum în sectorul industrial au înregistrat o scădere după o perioadă de cinci trimestre consecutive de majorare, ceea ce sugerează o posibilă diminuare a presiunilor inflaționiste în viitor.
Prețurile de producție au început să scadă după cinci trimestre de creștere consecutivă.

În ciuda acestui fapt, așteptările inflaționiste sunt încă relativ mari. La începutul anului, s-a înregistrat o scădere ușoară, însă aceste așteptări au înregistrat o creștere în luna martie. În același timp, prognozele pe termen lung ale specialiștilor au ajuns aproape de limita superioară a intervalului stabilit de BNR, ceea ce accentuează riscul ca inflația de bază să persiste.

Ușoară scădere a puterii de cumpărare a înregistrat populația, din cauza inflației ridicate și a ritmului încetinit de creștere a veniturilor.

Se înregistrează o decelerare accentuată a activității economice, cererea internă fiind într-o perioadă de scădere.

În perioada de referință, economia a înregistrat o scădere 1,9% în ultimul trimestru al anului 2025, comparativ cu o ușoară descreștere de 0,1% în trimestrul precedent, ceea ce sugerează o accentuare mai pronunțată decât se anticipa a lipsei de cerere agregată. PIB a înregistrat o creștere anuală de 0,2%, în scădere față de 1,7% în trimestrul al treilea, această diminuare fiind cauzată în primul rând de efectul negativ al modificării stocurilor și de scăderea cheltuielilor populației.

Compensarea impactului nefaste asupra cererii interne a venit doar partial prin creșterea investițiilor, care a fost destul de puternică. Ulterior, exportul net și-a revenit, devenind pozitiv, pentru că scăderea exporturilor a fost mai mică decât cea a importurilor, fapt care a dus la diminuarea deficitului comercial și la o mică ameliorare a deficitului de cont curent.

La începutul anului 2026, o revenire modestă a activității economice este prognozată de BNR, însă această tendință pozitivă va fi probabil contrabalansată de o decelerare a ritmului anual de creștere a PIB în primul trimestru, ca urmare a diminuării investițiilor și a impactului nefavorabil al exportului net. În continuare, deficitul de cerere agregată va înregistra valori superioare celor anterior estimate și va menține presiunile dezinflaționiste pe termen mediu.

Există o scădere a tensiunilor pe piața muncii, însă numeroase incertitudini persistă.

În ianuarie 2026, numărul angajaților a înregistrat o scădere, iar această tendință de scădere s-a accentuat atunci când a fost comparată cu perioada similară a anului precedent. În paralel, rata șomajului a cunoscut o mică reducere, ajungând sub media de 6,2% înregistrată în trimestrul al IV-lea al anului 2025, potrivit datelor BIM.

Conform datelor sondajelor, se observă o scădere clară a planurilor de recrutare, concomitent cu o diminuare considerabilă a lipsei de personal semnalată de către întreprinderi.

Dinamica salarială a înregistrat o încetinire, în timp ce cheltuielile unitare cu forța de muncă în sectorul industrial au cunoscut o scădere semnificativă.

Viitorul se prezintă incert, supus fiind impactului inflației, așteptărilor inflaționiste și creșterii salariului minim programate pentru iulie 2026.

Potrivit analizei, anumite aspecte precum deciziile de consolidare a finanțelor publice, angajarea de personal din afara comunității europene, implementarea tehnologiilor digitale și mecanizarea ar putea diminua impactul presiunilor asupra salariilor.
În același timp, dezechilibrele existente în diverse sectoare ar putea accentua aceste presiuni.

Sub presiunea unor riscuri care își au originea în afara granițelor, piețele financiare și evoluția cursului valutar sunt puternic influențate.

Pe piețele financiare, volatilitatea a luat amploare evoluțiile recente au înregistrat schimbări bruște. Ulterior scăderii din luna februarie, dobânzile interbancare au înregistrat o creștere, în timp ce randamentele titlurilor de stat au prezentat oscilații semnificative, drept urmare a schimbării în sentimentul investitorilor.

O creștere moderată a fost înregistrată în cursul leu/euro, care s-a stabilizat ulterior la un nivel ușor superior.

BNR consideră că pericolele pentru evoluția economică sunt încă foarte mari din cauza nestabilității financiare mondiale, a sporirii aversiunii față de risc și a deficitelor duble mari.

Consolidarea fiscală trebuie să continue, potrivit instituției, pentru diminuarea suplimentară a primei de risc și a cheltuielilor de finanțare.

Creșterea creditării în sectorul privat a înregistrat o accelerare modestă în luna februarie 2026, ajungând la 6,8%.
Această evoluție pozitivă poate fi atribuită, în mare parte, creșterii cererii de împrumuturi din partea companiilor.

Pe de altă parte, procesul de acordare a creditelor către populație a înregistrat o decelerare considerabilă, mai ales în ceea ce privește creditele de consum în lei.

Se prevede o creștere temporară a inflației, BNR fiind îngrijorată de posibilele repercusiuni majore.

— nicio declarație directă nu a fost găsită în textul original —

Nu există suficiente informații pentru a continua sarcina corect. Vă rog furnizați textul integral al articolului.

Prognozele recente indică o creștere a inflației în intervalul martie-iunie 2026, 2026, care va depăși nivelurile anticipate anterior, ca urmare a scumpirii energiei, determinată de majorarea prețurilor petrolului și gazelor pe scena

războiului din Orientul Mijlociu

.

Potrivit prognozei, impactul acestor elemente va fi accentuat de anumite variabile interne, printre care expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și modificările TVA și accize programate pentru 2025, care în cele din urmă vor întrece efectele pozitive rezultate din implementarea noului sistem de determinare a costurilor gazelor.

Prognoza pe termen mediu indică o scădere a ratei inflației la 3,9% până la sfârșitul anului 2026 și la 2,9% în cursul anului 2027.

Potrivit analizei, perspectivele pe termen scurt indică o posibilă creștere a riscurilor, BNR fiind de părere că factorul energetic va juca un rol crucial în această evoluție. Pe termen mediu însă, se estimează că efectele unei cereri agregate mai slabe, coroborate cu măsurile de consolidare fiscală, vor duce la diminuarea presiunilor inflaționiste.

Există incertitudini considerabile cu privire la perspectivele mediului internațional, afectate de tensiuni comerciale la nivel global și repercusiunile conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei europene și a evaluării riscurilor în respectiva regiune.

BNR consideră că atragerea de fonduri europene, în special prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, este esențială pentru sprijinirea economiei și implementarea reformelor structurale.

Potrivit analizei, factorii externi și interni care ar putea afecta economia rămân preocupări majore ce necesită o atenție deosebită din partea specialiștilor, deoarece economia încetinește și riscurile persistă la un nivel ridicat.
În acest context, se observă că inflația este puternic condiționată de perturbări ale ofertei.

La un nivel de 6,50%, dobânda de bază este menținută.

Banca Națională a României a decis, în urma ședinței Consiliului de administrație, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% anual, această decizie fiind luată în unanimitate.

În același timp, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare cunoscută sub numele de Lombard a rămas neschimbată, fiind în continuare de 7,50%, la fel cum și condițiile de depozit au fost menținute la un nivel de 5,50% pentru rata dobânzii aferente.

De asemenea, BNR a hotărât menținerea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru toate instituțiile de credit, atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută.

Menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu a stat la baza acestei decizii, având în vedere contextul economic actual marcat de presiuni inflaționiste pe termen scurt, determinate în special de perturbări ale ofertei, precum și de tendințe dezinflaționiste pe termen mediu, rezultate din slăbirea cererii agregate și încetinirea activității economice.

În cadrul discuțiilor, Consiliul a accentuat necesitatea unei monitorizări riguroase a tendințelor interne și internaționale pentru a ajusta corespunzător instrumentele de politică monetară și a păstra stabilitatea financiară.
Menținerea stabilității financiare și calibrarea adecvată a instrumentelor de politică monetară au fost considerate esențiale.

Informații detaliate despre ședința de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României pot fi consultate aici, sub formă de Minută.