Insomnia la adolescenți: risc de depresie aproape triplat noaptea

Insomnia se manifestă prin dificultăți în a concilia somnul, treziri frecvente pe timpul nopții sau treziri premature, semne care pot indica o problemă deja existentă. Sănătatea mintală, inclusiv cea a adolescenților, poate fi grav afectată de tulburările de somn, care influențează concentrarea, starea de spirit și comportamentul zilnic. Cercetările demonstrează că insomnia este asociată cu un risc de depresie de aproape trei ori mai mare. În contextul în care utilizarea telefonului și rețelele sociale pot menține creierul într-o stare de suprastimulare până târziu în noapte, experții subliniază importanța întrebării „cum dormi noaptea?”, care ar trebui să devină la fel de obișnuită ca întrebările despre școală, note sau starea generală a tinerilor.

Problemele legate de somn sunt considerate un factor de risc semnificativ pentru apariția depresiei. Potrivit lui Mihai Copăceanu, psiholog,

„Tulburările de somn reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea depresiei. Lipsa somnului afectează reglarea emoțiilor, capacitatea de a face față stresului și funcționarea unor sisteme cerebrale implicate în dispoziție”

Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic

Lipsa de somn are un impact asupra modului în care oamenii își gestionează emoțiile și abordează situațiile stresante, afectând în același timp funcționalitatea creierului și echilibrul psihic al oamenilor.

Un grup de tineri caracterizați prin irascibilitate și nemulțumire prezintă anumite trăsături distinctive. Comportamentul adolescentin devine din ce în ce mai nervos și agitat.

Potrivit expertului în psihologie, unul din trei adolescenți se confruntă cu dificultăți de somn din ce în ce mai frecvente. Luând în considerare experiența sa profesională, specialistul a observat că problemele de somn au devenit o preocupare majoră pentru această grupă de vârstă, cel puțin unul din trei tineri raportând astfel de dificultăți.

Problemele de somn au început să îi afecteze tot mai mult pe adolescenți

, atrage atenția psihologul.

Mihai Copăceanu afirmă că fenomenul de insomnie are implicații mai ample decât simplele dificultăți de odihnă și recuperare.

„Acest fenomen indică nu doar o capacitate redusă de odihnă și recuperare, ci și consecințe semnificative asupra funcționării zilnice”

, declară el. În opinia psihologului, adolescenții care suferă de insomnie prezintă adesea dificultăți de concentrare și atenție scăzută în cadrul activităților școlare, fiind totodată mai iritabili, nervoși și nemulțumiți.

Tulburările de somn și consecințele acestora constituie motive de îngrijorare legitimă, deoarece neglijarea sau amânarea tratamentului adecvat poate duce la persistența acestor probleme. Copăceanu subliniază că, pe durate lungi, repercusiunile nu se reduc doar la deteriorarea stării de sănătate fizică și a randamentului școlar, ci pot favoriza instalarea sau accentuarea tulburărilor de sănătate mintală.

„Întrebați-i pe adolescenți și cum dorm noaptea!“

este îndemnul făcut de Copăceanu tuturor adulților care interacționează cu tinerii, inclusiv cadrele didactice și psihologii.

Legătura dintre insomnia și depresie se dovedește a fi una profundă, Insomnia fiind direct asociată cu o creștere semnificativă a riscului de depresie și, în același timp, depresia poate fi și o cauză a insomniei.

Legătura dintre tulburările de somn și depresie este una complexă și interactivă, potrivit cercetărilor. 170.000 de persoane au fost monitorizate timp de cincizeci de luni într-o analiză comprehensivă care a arătat că cei cu simptome de insomnie prezintă un risc de aproximativ trei ori mai crescut de a suferi de depresie față de cei care se odihnesc corespunzător.

În urma unui studiu recent, publicat în 2025 în revista Sleep Medicine, s-a constatat că aproximativ 3.000 de adulți urmăriți timp de cinci ani prezintă un risc sporit de simptome depresive clinic semnificative odată cu accentuarea insomniei. De asemenea, s-a observat că simptomele depresive care persistă ori se agravează în timp sunt susceptibile să crească riscul de insomnie, ceea ce confirmă conexiunea reciprocă dintre calitatea somnului și depresie.

Legătura dintre calitatea somnului și depresie a fost subiectul unui studiu recent. Cercetătorii au descoperit că insomnia are un impact semnificativ asupra riscului de a dezvolta depresie, acest risc fiind de aproape trei ori mai mare. Un expert în domeniu a afirmat:

„Întrebați-i pe adolescenți și cum dorm noaptea!“

Această declarație subliniază importanța obiceiurilor de somn în rândul tinerilor. Insomnia a fost identificată ca un factor cheie care contribuie la depresie, iar studiile ulterioare vor continua să exploreze această legătură.

Consecințele lipsei de odihnă se reflectă în funcționarea zilnică deficitară, stres accentuat, sentimente de nemulțumire și preocupări persistente, care, combinate cu alți factori, pot duce la apariția depresiei. Potrivit lui Mihai Copăceanu,

„O persoană care nu se poate odihni suficient săptămâni sau luni la rând va avea dificultăți în funcționarea zilnică, un nivel ridicat de stres, insatisfacții, îngrijorări, ceea ce împreună cu alte variabile contribuie la dezvoltarea depresiei.”

Astfel, persoanele afectate de depresie se confruntă adesea cu insomnie, în timp ce altele suferă de somnolență excesivă, simțind nevoia de a petrece perioade prelungite în pat, inclusiv în timpul zilei, pentru cea mai mare parte a zilei.

La persoanele cu depresie care se caracterizează printr-un somn extrem de scurt, se remarcă frecvent o hiperactivare fizică. Acest fenomen se manifestă prin

„Creierul rămâne într-o stare de alertă, apar gânduri repetitive, îngrijorări și o activare crescută a sistemelor implicate în răspunsul la stres”

. În ciuda oboselii, aceste persoane întâmpină dificultăți în a se relaxa suficient de mult pentru a adormi sau a menține un somn stabil pe durata nopții. Pe de altă parte, persoanele care dorm perioade prelungite prezintă de obicei o scădere semnificativă a vitalității și a nivelului general de activare. În astfel de situații, pot apărea modificări ale ritmurilor circadiene, precum și alterări ale neurotransmițătorilor care reglementează starea de veghe și a mecanismelor de control al motivației și energiei. Deși somnul devine mai îndelungat, nu este neapărat mai odihnitor, după cum afirmă psihologul.

Un anumit grup demografic se confruntă cu dificultăți mai mari în ceea ce privește adormirea. Femeile sunt mai vulnerabile la insomnii.

În anul 2020, un studiu a arătat că femeile prezintă o susceptibilitate mai mare față de bărbați la două probleme de sănătate: insomnia și depresia. Printre factorii care contribuie la această vulnerabilitate se numără variațiile hormonale, o tendință spre anxietate superioară, precum și o povară mai mare din partea obligațiilor familiale și sociale.

Este esențial să se consulte un specialist în psihologie sau psihiatrie atunci când, în pofida încercărilor repetate și a unei puternice necesități de somn, odihna nu poate fi obținută. Psihologii și psihiatrii sunt pregătiți să ofere ajutor în astfel de situații. Problemele de somn pot fi un simptom al unor tulburări mai grave.

Inițial, un psiholog ar putea sugera anumite strategii, proceduri și exerciții menite să favorizeze tranziția către somn și să optimizeze obiceiurile legate de somn. Terapia cognitiv-comportamentală reprezintă o astfel de abordare. În situațiile în care aceste măsuri nu dau rezultate și se confirmă prezența unei tulburări de somn, specialistul în psihologie poate propune o evaluare psihiatrică suplimentară.

Potrivit lui Mihai Copăceanu, un plan de tratament individualizat poate fi conceput de către psihiatru, care poate include medicamente pentru reducerea simptomelor de tulburări de somn.

„În funcție de particularitățile fiecărui caz, psihiatrul poate stabili un plan de tratament care poate include și medicație pentru atenuarea tulburărilor de somn”

În cazul unor tulburări de somn, suplimentele de melatonină pot fi o soluție, însă utilizarea lor trebuie să se facă cu precauție și numai după o discuție prealabilă cu un medic sau un farmacist. Aceste suplimente sunt disponibile în farmacii sub mai multe forme, inclusiv forme orale precum capsule, tablete sau jeleuri, și nu necesită o prescripție medicală. Utilizarea lor poate contribui la reglarea ritmului circadian.

Este esențial să se înțeleagă distincția dintre insomnie și simpla lipsă de somn. Insomnia se caracterizează printr-o perioadă prelungită de tulburări ale somnului, care pot avea repercusiuni asupra stării generale de sănătate. În timp ce privarea de somn se referă la o perioadă scurtă fără somn, insomnia este o problemă cronică care necesită atenție medicală.

În situația în care insomnia reprezintă o problemă de somn cronică, caracterizată prin lipsă de somn și impact asupra activităților cotidiene, capacității de concentrare și atenției, privarea de somn apare atunci când o persoană nu reușește să obțină suficient somn.

Insomnia nu se limitează la o singură noapte de tulburare a somnului, ci poate persista timp de mai multe nopți consecutive din cauza unor factori care împiedică o persoană să aibă un somn odihnitor. Printre cauze se numără un program aglomerat, activități profesionale în schimburi sau alte obligații care reduc timpul destinat odihnei. Potrivit specialistului, insomnia se caracterizează prin mai multe tipuri de probleme, printre care dificultatea de a adormi inițial, trezirile frecvente pe timpul nopții sau trezirea prea devreme dimineața. Psihologul subliniază că pentru a diagnostica insomnia, aceste dificultăți trebuie să se repete într-un anumit interval de timp.

În perioada recentă, cercetările au scos în evidență o corelație puternică între abuzul de telefon mobil și instalarea tulburărilor de somn. Utilizarea prelungită a dispozitivului până în momentul culcării, precum și continua expunere pe parcursul nopții, sunt practici comune în rândul utilizatorilor. Aceste obiceiuri perturbă profund atât durata, cât și calitatea odihnei nocturne.

Mihai Copăceanu subliniază că rețelele de socializare precum TikTok și Instagram au un impact semnificativ asupra capacității noastre de a ne relaxa.
Fluxul constant de conținut poate crea o stare de suprastimulare, făcând mai dificilă tranziția către o stare de relaxare atunci când decidem să oprim utilizarea acestor platforme.

„Aș adăuga și faptul că în cazul folosirii rețelelor de socializare, cum sunt TikTok și Instagram, fluxul conținutului ne oferă o stimulare ridicată, iar atunci când ne oprim și dorim să ne odihnim, suntem mult mai agitați”

, afirmă Mihai Copăceanu.

În plus, un studiu din 2020 a arătat că femeile sunt mai predispuse la insomnie și depresie decât bărbații. Acest fenomen poate fi atribuit fluctuațiilor hormonale, tendinței de a fi mai anxioase și poverii responsabilităților sociale și familiale.