Instanţa supremă respinge contestaţia lui Horaţiu Potra: rămâne în arest preventiv

Horaţiu Potra va continua să fie reţinut în arest preventiv ca urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a respins, într-o şedinţă de miercuri, contestaţia formulată de acesta faţă de hotărârea Curţii de Apel Bucureşti de a dispune această măsură preventivă. Decizia instanţei supreme a fost motivată de faptul că respectiva contestaţie a fost considerată nefondată, fiind vorba despre dosarul în care Horaţiu Potra este acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

O decizie definitivă a fost luată de către ICCJ cu privire la situația lui Horațiu Potra, care a formulat o contestație împotriva încheierii din 27 aprilie 2026 emisă de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București – Secția a II-a penală, în dosarul cu numărul 6008/2/2025/a3.

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din 27 aprilie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr.6008/2/2025/a3. Obligă contestatorul – inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat

Citește șiClasa politică: negocieri guvern, mentalitate 'Ce am eu de câștigat?

Această decizie a fost raportată de News.ro și prevede, de asemenea, că Horațiu Potra este obligat să achite 200 lei drept cheltuieli judiciare către stat.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost confirmată în mod irevocabil.
Nu există posibilitatea de a fi atacată ulterior.

Nu sunt oferite declarații suplimentare.

Această decizie reprezintă soluția finală în cadrul procesului.

Horaţiu Potra va continua să fie încarcerat după ce, în data de 27 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat decizia inițială de arestare preventivă, considerând-o legală şi temeinică. Măsura a fost menținută până la o reevaluare ulterioară, dar nu pentru mai mult de 30 de zile.

În septembrie 2025, dubla captură a avut loc în Dubai, iar Horaţiu Potra a consimțit să fie returnat în țară, ceea ce a accelerat procesul de aducere. Fără acordul său, procedura de repatriere ar fi fost mult mai îndelungată, din cauza lipsei unui acord de extrădare între România și Emiratele Arabe. În data de 20 noiembrie 2025, Horaţiu Potra a fost repatriat, fiind însoțit de fiul și nepotul său.

Alături de Călin Georgescu, fostul candidat la funcția de președinte, și de alți 20 de inculpați, Horaţiu Potra a fost deferit justiției sub acuzația de a fi săvârșit fapte penale grave menite să destabilizeze România.

În urma deciziei Curții Constituționale din România din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, s-a înregistrat un eveniment considerat suspect de către anchetatori.
În dimineața următoare, 7 decembrie 2024, Călin Georgescu a avut o întâlnire discretă la un centru de echitație situat în Ciolpani, judeţul Ilfov, cu Horaţiu Potra, un individ acuzat de activități mercenare.
Potrivit rechizitoriului, Potra a fost activ în diverse zone de conflict la nivel internațional, unde a desfășurat activități de recrutare și pregătire paramilitară.
Ancheta a stabilit că Potra a acordat sprijin lui Georgescu atât pe durata campaniei electorale, cât și în perioada premergătoare acesteia, cu scopul de a-l pregăti pentru aceasta.

În urma unei întâlniri care a avut loc la Ciolpani, Georgescu și Potra au purtat discuții privind o strategie, potrivit procurorilor, care viza implicarea unui mercenar și a unor persoane cu experiență militară din cercul său de influență în desfășurarea unor acțiuni violente cu caracter subversiv, cu scopul de a destabiliza protestele pașnice care aveau loc în acea perioadă.

Ancheta a scos la iveală faptul că strategia avea drept scop modificarea ordinii constituţionale sau blocarea exercitării puterii de stat prin inducerea unui climat de tensiune socială extremă, care să ducă la schimbări comportamentale şi emoţionale în masă, manipulate ulterior pentru a influenţa emoţiile colective.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”

, au arătat anchetatorii.

Se subliniază faptul că, prin activitățile sale, inclusiv prin stabilirea unei legături cu liderul unei organizații cu caracter naționalist-radical și prin difuzarea unui mesaj „alarmist și potențial manipulator” către susținătorii săi, cu scopul de a-i îndemna să continue procesul de vot, Georgescu a consolidat și a alimentat rezoluția infracțională a lui Potra.

Horaţiu Potra a fost acuzat de procurori că a organizat un grup de 21 de persoane cu caracter paramilitar, pe care l-a condus el însuși, cu scopul de a se deplasa în Bucureşti cu şapte vehicule, pentru a iniția proteste împotriva autorităților statului.
Aceste proteste urmau să fie transformate în „acţiuni violente menite să completeze politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, cu scopul de a împiedica exercitarea puterii legitime în stat și de a reconfigura ordinea constituțională, detașându-se de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept.
Astfel, se considera că siguranţa naţională era pusă în pericol.

7 spre 8 decembrie 2024 a fost o noapte de activitate intensă pentru polițiști, care au desfășurat operațiuni de control în mai multe locații. Filtrele au fost instalate în zona localităților Baloteşti, Săftica din județul Ilfov, precum și în localitățile Măneşti și Corneşti din județul Dâmboviţa, și, de asemenea, în Capitală. În urma controalelor, au fost descoperite și confiscate diverse obiecte periculoase, printre care cuțite de tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice și spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice extrem de periculoase, capabile să provoace explozii puternice cu potențial de a cauza pagube imense, răni grave și deces.

Securitatea naţională a fost considerată a fi fost pusă în pericol ca rezultat direct al acţiunilor întreprinse de cei 22 de inculpaţi, după cum arată concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată.
Starea de pericol generată a avut repercusiuni asupra ordinii constituţionale şi a valorilor sociale care stau la baza exercitării puterii de stat în conformitate cu legea.