Institutul „Elie Wiesel” a făcut publică o poziție tranșantă privind situația creată în jurul lui Octavian Goga, afirmând că deși nu există o interdicție legală care să împiedice examinarea operelor sale literare și publicistice, în schimb, orice formă de validare publică a statutului său politic este considerată ilegală.
O scrisoare deschisă, semnată de personalități publice, a fost lansată de Institutul „Elie Wiesel” pentru a aduce clarificări în cazul Octavian Goga, ca urmare a dezbaterilor iscate în urma declarațiilor unui grup de intelectuali clujeni, care au considerat că sancționarea acestui poet și politician reprezintă o eroare gravă.
un grup de intelectuali clujeni a considerat că „a pedepsi un astfel de om” pare „o greşeală impardonabilă”
Citește șiGarda de Mediu l-a obligat să demonteze biserica și l-a amendat cu 31.000 de lei! Gigi Becali: ”Am băgat legea acum”
Această reacție oficială a Institutului are drept scop să ofere o perspectivă clară asupra situației, după ce Octavian Goga a devenit subiectul unor discuții aprinse.
Se menționează în respectivul document că, potrivit noilor reglementări introduse prin legea Vexler, care interzic manifestarea publică a respectului pentru anumite figuri din cadrul organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, Octavian Goga a fondat un partid de extremă dreaptă, al cărui preşedinte a fost până la trecerea sa în neputinţă, iar simbolul acestuia era tricolorul având în centru zvastica.
Studiul operei lui O. Goga nu este restricționat de lege, însă validarea sa ca om politic prin intermediul monumentelor publice constituie o acțiune ilegală și de neacceptat, potrivit semnatarilor scrisorii.
Acest proces de așa-zisă „normalizare” distorsionează realitățile istorice și reprezintă un atentat la principiile democratice ale societății.
O declarație semnată de numeroase personalități publice afirmă că Octavian Goga nu mai poate fi pedepsit sau salvat, deoarece a decedat acum 88 de ani.
„A pedepsi un astfel de om ni se pare o greşeală impardonabilă, pe care nici ideologii sovietizării nu au comis-o”
, se menționează în Declaraţia de la Cluj, un document prin care intelectuali se opun ștergării numelui lui Octavian Goga din spațiul public.
Scopul acestui protest este păstrarea memoriei publice a poetului, concretizată prin busturi, denumiri de străzi, instituţii publice etc.
Printre semnatarii scrisorii deschise se numără zeci de personalităţi publice.
Modificările legislative recente au fost aduse în atenție de către reprezentanții Institutului, care au subliniat că decembrie 2025 a marcat promulgarea unei legi care ajustează OUG nr. 31/2002.
Această lege prevede, printre altele, completarea articolului 5, care stipulează următoarele:
„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi”
.
Astfel, noile reglementări împiedică validarea publică a persoanelor responsabile de infracțiuni grave și promovează sancționarea celor care își fac publice idei extremiste.
Conform aceluiași document, sunt citate pasaje din Octavian Goga, considerate „expresii ale unui intelectual” și care au fost „evocate” într-o declarație la Cluj:
„Noi, generaţia războiului de acum 20 de ani, am făcut o ţară mare şi puternică. Dar ţara nu e încă dezrobită. E mult putregai care trebuie dat deoparte şi străinul, jidanul şi-a înfipt ghearele în trupul naţiunei şi îi suge vlaga. Vrem să despăduchem România, să o facem curată!”
Aceste cuvinte au fost rostite de O. Goga în luna decembrie 1937, la Vaslui.
Nu este nevoie de îngrijorare, locuitori ai Clujului. Democrația posedă două atuuri esențiale care insuflă speranță într-un viitor mai bun pentru fiecare dintre noi:
Acestea sunt concluziile enunțate în finalul
„Dar nu vă încruntaţi, dragi clujeni. Democraţia are două mari calităţi care dau speranţa în mai bine fiecăruia dintre noi: (1) nimeni nu e mai presus de lege şi (2) spiritul critic este substanţa spiritului civic”
scrisorii deschise.
Recent, Octavian Goga, fostul premier cu opinii divizioniste, a fost „scos” din spațiul public din zona Copou a orașului Iași, ca urmare a unei solicitări înaintate de către Asociaţia pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad către Primărie și Consiliul Local Iaşi, informează New.ro.
În 28 martie, angajații Ateneului Național Iași, o instituție subordonată Primăriei, au ridicat bustul, care anterior era situat într-o zonă cu trafic ridicat din cartierul Copou.
În perioada 1937-1938, când a ocupat funcția de premier, Octavian Goga a stârnit controverse datorită numeroaselor afirmații și decizii luate anterior și pe durata mandatului său.
Un plan inițiat de el prevedea deportarea a sute de mii de evrei români în Insula Madagascar.
Conform spuselor istoricului Ilarion Ţiu, Octavian Goga a avut parte de o înmormântare la care pe piept îi era aşezată o zvastică, aşa cum îşi dorea el însuşi.
În perioada în care a ocupat funcţia de prim-ministru, Goga a iniţiat un decret-lege care a dus la retragerea cetăţeniei româneşti pentru un număr de 225.222 de evrei care locuiau în România.
COMENTARII / 0