Ancheta procurorilor a culminat cu trimiterea în judecată a patru entități – doi indivizi, o entitate privată și o instituție publică – în cazul incendiului devastator care a avut loc la Institutul de boli infecțioase „Matei Balș” din Capitală pe 29 ianuarie 2021. Rezultatele anchetei au stabilit că 9 din cele 26 de decese înregistrate ulterior incidentului au o legătură directă cu incendiul. În urma cercetării la fața locului s-a constatat că personalul medical a permis introducerea a 11 aeroterme și 8 calorifere electrice în pavilion, în ciuda faptului că tratamentul pacienților infectați cu coronavirus necesita administrarea continuă de oxigenoterapie.
La 29 ianuarie 2021, un incendiu devastator a izbucnit în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Bucureşti, soldat cu consecinţe tragice. News.ro relatează că Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a informat, într-o declaraţie de presă făcută marţi, despre decizia procurorilor de a înainta în judecată patru entităţi – doi inculpaţi persoane fizice, o entitate privată şi o instituţie publică – în legătură cu acest caz.
În dimineața zilei de 29.01.2021, la ora aproximativă de 05:05, într-un context marcat de pandemia de COVID-19, a avut loc un eveniment tragic la Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, o unitate sanitară publică specializată în îngrijirea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2 care necesitau oxigenoterapie continuă.
Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112
La data de 29.01.2021, în jurul orei 05:05, în contextul pandemiei de COVID-19, în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” -unitate sanitară publică desemnată să acorde asistenţă medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, a căror îngrijire presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie – a izbucnit un incendiu cu consecinţe grave. Dosarul a fost înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, fiind preluat în aceeaşi zi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti
Nu, doar: Procurorii relatează că incendiul devastator a izbucnit în acea locație unde se acordau îngrijiri medicale pacienților pozitivi la SARS-CoV-2 și care aveau nevoie de oxigenoterapie permanentă. Cazul a fost inițial înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti și preluat ulterior în aceeași zi de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
În urma investigaţiilor, patru pacienţi decedaţi au fost găsiţi la locul incidentului, conform declaraţiilor acestora. Cercetările au scos la iveală această descoperire.
În urma incidentului, pacienții rămași în pavilion au fost evacuați rapid și relocați în alte secții ale aceluiași institut sau în spitale din București. Ulterior, 22 de persoane care se aflau în Pavilionul V la momentul producerii incendiului au încetat din viață, ceea ce a ridicat suspiciuni legate de o posibilă conexiune între aceste decese și incendiul respectiv, arată procurorii.
Un incendiu a izbucnit în urma unei defecțiuni a unei aeroterme care fusese instalată într-un salon. Reglementările sanitare prevăd în mod clar că
„Normele sanitare interzic explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ”
Se subliniază că cercetările au scos la iveală că, din cauza lipsei de agent termic în respectiva perioadă de timp la spital, familiile pacienților au adus în secții dispozitive de încălzire externe, respectiv aeroterme și calorifere electrice, cu acordul sau, cel puțin, cu îngăduința echipei medicale.
Conform oficialilor Parchetului, 11 aeroterme și 8 calorifere electrice erau prezente în Pavilionul V, fapt ce constituia o practică deja înrădăcinată. Pericolul era accentuat de tratamentul pacienților internați, care primeau oxigen prin mască în flux continuu. Acest lucru făcea ca materialele textile din jur să fie extrem de ușor de aprins la contactul cu orice sursă de căldură, deoarece aerul îmbogățit cu oxigen le îmbiba.
Normele sanitare în vigoare interziceau în mod explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ tocmai din această cauză
, după cum arată anchetatorii.
În urma investigațiilor, s-a stabilit că incendiul a izbucnit din cauza unui contact între anumite materiale textile, și anume scame și/sau lenjerie de pat, și elementul radiativ al unei aeroterme poziționate pe podea. Această aerotermă era situată între paturile cu numărul 2 și 3, în salonul 63 de la parter, în cadrul Pavilionului V.
Ancheta penală a fost inițiată in rem, fiind vizată infracțiunea de distrugere din culpă care a provocat un dezastru, soldat cu 26 de victime, precum și avarierea, deteriorarea și scoaterea din funcțiune a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente.
În urma investigației, a fost necesar să se examineze o mulțime de probe complexe, printre care și autopsiile medico-legale, analizele genetice menite să identifice victimele, precum și expertizele din domeniul criminalistic și științific. De asemenea, s-au efectuat verificări privind achizițiile publice și percheziții domiciliare. Rezultatele acestor investigații au arătat că problemele existente la acea unitate sanitară înainte de incendiu erau deja cunoscute și nu s-a intervenit, iar după incendiu, au fost depistate încercări de a ascunde neconformitățile.
Nu există informații suplimentare
- Decesele celor 9 persoane au fost cauzate direct de incendiu.
- Decesele celor 17 persoane au avut cauze patologice independente de incendiu.
a fost eliminat și rescris corect de subsemnat
În urma incidentului, s-a stabilit că 9 dintre cele 26 de victime au fost direct afectate de incendiu. În același timp, alte cauze medicale au dus la decesul a 17 persoane, fără nicio legătură cu incendiul.
În urma acestor descoperiri, 23.06.2025 a marcat ziua în care procurorii au decis să modifice calificarea juridică, noua acuzație fiind distrugerea din neglijență care a dus la un dezastru și, în consecință, la decesul a 9 persoane. De asemenea, s-a decis separarea cazului și clasarea în ceea ce privește cele 17 decese datorate unor cauze patologice, deoarece faptele nu constituie infracțiuni, după cum relatează procurorii.
În urma extinderii cercetării penale și a adăugării acuzației de abuz în serviciu, procurorii au hotărât continuarea urmăririi penale pe 24 iunie 2025, în dosarul disjuns. Ulterior, acțiunea penală a fost declanșată împotriva a patru suspecți, care și-au schimbat calitatea în cea de inculpați.
„La data de 24.06.2025, în cauza disjunsă – extinsă şi sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu – procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de patru suspecţi. Ulterior, faţă de aceştia a fost pusă în mişcare acţiunea penală, dobândind calitatea de inculpaţi”
, se menționează în anunțul procurorilor.
became
Pe 24 iunie 2025, procurorii au decis să continue cercetările într-un dosar disjuns, inițial, care a fost ulterior extins pentru a include și infracțiunea de abuz în serviciu. Această decizie a avut ca urmare schimbarea calității a patru persoane de la suspect la inculpat, după ce acțiunea penală a fost oficial declanșată împotriva lor.
Decizia de a înainta cazul instanței de judecată a fost luată. Institutul „Matei Balș” și anumiți inculpați sunt vizați în dosarul privind incendiul devastator care a avut loc în anul 2021. Tragedia a făcut 9 victime, pacienți care au decedat în urma incendiului. Potrivit acuzațiilor formulate de procurori, procuroarea a prezentat soluția de trimitere în judecată.
În urma investigațiilor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a decis să înainteze instanței de judecată un număr de patru persoane, cărora li se aduc acuzații în cadrul unui dosar. Decizia a fost luată de procurori după o perioadă de cercetare.
În cadrul anchetei privind Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”, o persoană cu funcţie de conducere a fost vizată, respectiv 1 – ILIE (fostă BEREZIŢCHI) SIMONA-CORINA-GABRIELA, care deţinea poziţia de Şef Birou Achiziţii Publice şi Contractare. Aceasta este acuzată de comiterea unor fapte penale, printre care abuzul în serviciu în situaţia în care un funcţionar public a obţinut, direct sau indirect, un avantaj injust, precum şi distrugerea din culpă care a rezultat într-un dezastru, acuzaţii care au fost formulate în concurs real.
Procurorii au stabilit, pe baza probelor, că contractul nr. 713 din 11 februarie 2020, în valoare de 242.000 de lei fără TVA, a fost semnat de inculpată, la fel ca și actul adițional nr. 1 din 21 decembrie 2020, în valoare de 66.000 de lei fără TVA, cu Midan Fire Exit S.R.L.. Acest contract viza asigurarea serviciilor de intervenție pentru situații de urgență la institut. Achiziția a fost realizată direct, fără respectarea pragului legal de 135.060 de lei fără TVA, impus de legislația privind achizițiile publice. Depășirea acestei sume ar fi impus organizarea unei proceduri competitive, adică o licitație publică, care ar fi permis mai multor operatori economici să depună oferte. Prin alegerea achiziției directe, această procedură a fost evitată, iar ceilalți operatori economici au fost privați de posibilitatea de a participa.
Se consideră că respectiva înțelegere contractuală a fost acordată pentru a avantaja Midan Fire Exit S.R.L., societate cu care persoana acuzată întreținea legături atât personale, cât și profesionale. Astfel, soțul persoanei acuzate ocupa un post de angajat la această societate, în timp ce persoana acuzată și administratorul de facto al societății în cauză lucraseră anterior în cadrul unor structuri comerciale care aveau același sediu social și același reprezentant.
În urma acţiunilor sale, o pierdere financiară de 285.999,06 lei fără TVA a fost înregistrată în detrimentul institutului, sumă care a fost achitată din resurse publice pentru prestări de servicii ce nu corespundeau cerinţelor legale şi s-au dovedit a fi ineficace în concret pentru diminuarea riscurilor şi gestionarea incendiului.
Procurorii au scos în evidență faptul că inculpata era conștientă de deficiențele contractorului – care nu avea avizul eliberat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), necesar pentru prestarea serviciilor, nu avea echipe specializate, echipamente minime obligatorii și nici dispecerat prevăzut de lege. Această concluzie se bazează pe clauzele contractuale întocmite chiar de inculpată: responsabilitățile cheie ale contractorului – obținerea avizului, organizarea personalului specializat, asigurarea dotărilor materiale – nu aveau un termen limită pentru îndeplinire, permițând contractorului să funcționeze fără restricții în afara cadrului legal.
Se subliniază faptul că inculpata a indus în eroare prin crearea unei impresii de conformitate, atunci când, în realitate, unitatea medicală nu dispunea de un sistem eficient de răspuns în situații de urgență, cum ar fi incendiile.
”inculpata a creat şi perpetuat astfel o aparenţă de conformitate, în timp ce, în realitate, unitatea spitalicească era lipsită de un mecanism efectiv de intervenţie în caz de incendiu”
În urma investigației, s-a stabilit că 29.01.2021 a reprezentat momentul în care lipsa unui sistem eficient de intervenție a împiedicat cu totul controlul sau reducerea impactului incendiului, fiind evidențiată contribuția directă a inculpatei la această situație.
În dosar, Societatea MIDAN FIRE EXIT S.R.L. este vizată pentru comiterea unei infracțiuni de distrugere din culpă soldată cu un dezastru.
În urma investigațiilor, s-a stabilit că Institutul „Matei Balș” a desfășurat activități de intervenție în situații de urgență fără să dețină acordul necesar eliberat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru domeniul respectiv, precum și fără personal calificat și dotări materiale corespunzătoare. Conform aceluiași act, contractele încheiate pentru aceste servicii se încadrau în categoria P1, un tip de serviciu privat pentru situații de urgență care, conform legislației, necesită echipe specializate formate din cel puțin 3 persoane pe tură, echipate cu costume de protecție de tip pompier, aparate de respirat cu aer comprimat și echipamentele de intervenție aferente.
În perioada contractuală respectivă, nici măcar o dată nu a fost cerut sau obținut avizul obligatoriu, nu au fost create echipele de specialitate impuse de lege și nici nu s-a asigurat dotarea minimă prevăzută, printre care autospeciale de intervenţie.
În acea noapte fatală, 28/29 ianuarie 2021, un singur pompier era responsabil cu intervenția, însă fără echipamentul de protecție necesar, inclusiv costumul special și aparatul de respirat cu aer comprimat, obligatoriu conform reglementărilor în vigoare. Acest deficit de echipamente a împiedicat practic intervenția eficientă în zona afectată de fum, pentru a controla și stinge incendiul sau măcar a-i limita propagarea. În esență, această deficiență a însemnat inexistența unei capacități reale de intervenție la momentul critic al dezastrului, după cum se precizează în comunicatul de presă.
În urma investigațiilor, 3- DĂNILĂ MIHĂIŢĂ, care deținea atât funcția de administrator al societății Midan Fire Exit S.R.L., cât și pe cea de cadru tehnic PSI în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, este cercetat pentru comiterea infracțiunii de distrugere din culpă care a rezultat într-un dezastru.
Procurorii au informat că inculpatul a deținut concomitent două poziții cu caracter evident contradictoriu. Pe de o parte, ca specialist tehnic PSI al instituției, era oficial însărcinat să identifice și să evalueze riscurile de incendiu în cadrul unității, să ofere instruire personalului cu privire la pericolele specifice și să asigure respectarea reglementărilor de protecție împotriva incendiilor – inclusiv interzicerea dispozitivelor de încălzire externe în secțiile cu oxigen activ. În același timp, în realitate, conducea societatea Midan Fire Exit S.R.L., deși, formal, funcția de administrator era atribuită unei alte persoane care nu îndeplinea nicio responsabilitate efectivă de conducere. Procurorii au declarat:
„Inculpatul a exercitat simultan două roluri cu caracter vădit conflictual. Pe de o parte, în calitate de cadru tehnic PSI al institutului, era legal responsabil cu identificarea şi evaluarea pericolelor de incendiu din unitate, cu instruirea personalului în privinţa riscurilor specifice şi cu asigurarea respectării normelor de apărare împotriva incendiilor – inclusiv interzicerea surselor externe de încălzire în saloanele cu oxigen activ. Pe de altă parte, administra în fapt societatea Midan Fire Exit S.R.L., deşi funcţia formală de administrator era deţinută de o altă persoană care nu exercita nicio atribuţie reală de conducere”
În esență, inculpatul este acuzat că a creat un mecanism infracțional complex, cu două componente interconectate. Pe de o parte, a inițiat și gestionat procedurile de contractare a societății pe care o conducea, întocmind referatele de necesitate care justificau achizițiile și contribuind la atribuirea contractelor către o societate care nu îndeplinea cerințele. Pe de altă parte, în calitate de responsabil cu protecția muncii și securitatea la incendii PSI al institutului, a neglijat în mod repetat prezența aerotermelor în saloanele cu oxigen și nu și-a îndeplinit obligația de a identifica și semnala zonele cu risc ridicat.
Procurorii consideră că inculpatul a avut un rol direct în prevenirii și intervenției în cazul incendiului, prin acțiunile sale.
„Prin conduita sa, inculpatul a contribuit direct atât la imposibilitatea prevenirii incendiului, cât şi la imposibilitatea intervenţiei eficiente după producerea acestuia”
, apreciază procurorii.
În urma investigațiilor, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” a fost supus unor acuzații legate de comiterea unei infracțiuni de distrugere din culpă, care a rezultat într-un dezastru. Este vorba despre un incident grav, care a avut loc și care urmează să fie judecat.
În urma investigațiilor, s-a stabilit că Institutul „Matei Balș” a încheiat un acord cu firma Midan Fire Exit S.R.L. pentru servicii de urgență, societate care nu avea avizul IGSU și nu dispunea de resursele necesare. Acest acord a permis, în condițiile lipsei de agent termic, ca surse externe de încălzire să fie aduse și folosite în secțiile unde erau internați pacienți care necesitau oxigenoterapie. Conform procurorilor, personalul medical era la curent cu prezența aerotermelor sau ar fi trebuit să o cunoască, însă controalele la intrarea în unitate nu au fost eficiente. În plus, în anumite situații, cadrele medicale au permis în mod explicit introducerea acestor dispozitive.
În plus, institutul nu a detectat și nici nu a analizat pericolele legate de utilizarea dispozitivelor electrice de încălzire în încăperi cu niveluri crescute de oxigen – deși reglementările sanitare interziceau în mod expres folosirea surselor de căldură, a caloriferelor și a aparatelor de încălzire în secțiile cu oxigen activ, tocmai din cauza faptului că aerul îmbogățit cu oxigen facilitează extrem de mult inflamarea materialelor textile.
Procurorii au stabilit că personalul nu a primit o pregătire adecvată în legătură cu acest risc particular. În plus, nu a existat un plan de măsuri de prevenire a incendiilor efectiv și comunicat angajaților. De asemenea, concentrația de oxigen din saloane nu a fost niciodată verificată în timpul pandemiei. Potrivit procurorilor, lipsa unui serviciu de urgență funcțional și conform a făcut imposibilă limitarea consecințelor incendiului după ce acesta a izbucnit.
În urma investigației, s-a stabilit că tragedia a rezultat din combinarea mai multor factori independenți și complementari, fiecare dintre cei acuzați contribuind la eliminarea unui mecanism distinct de prevenire sau reducere a impactului incendiului. Contractul pentru un serviciu privat de urgență, încheiat cu încălcarea normelor privind achizițiile publice, a fost unul dintre factori, scopul fiind favorizarea unei firme fără capacitate reală de intervenție. De asemenea, s-a tolerat folosirea sursele externe de căldură în secții cu oxigen suplimentar. În plus, aceeași persoană a acumulat roluri incompatibile, fiind atât furnizor efectiv, cât și responsabil tehnic PSI al aceleiași instituții medicale.
Documentul de acuzație întocmit de procurori a fost depus la Judecătoria din Sectorul 2 al Capitalei București.
COMENTARII / 0