Insula Kharg, un punct fierbinte între Iran și SUA

În urma unui raport publicat de Axios, administrația Trump a stârnit îngrijorare, deoarece se vehiculează că ar plănui să ocupe sau să impună o blocadă insulei strategice Kharg, cu scopul de a exercita presiuni asupra Teheranului pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit surselor, Trump are în vedere mobilizarea unui număr considerabil de militari americani pentru consolidarea prezenței SUA în regiunea Orientului Mijlociu. Această decizie vine în contextul în care forțele armate ale SUA se pregătesc pentru potențiale evoluții viitoare în cadrul operațiunilor împotriva Iranului, după cum au informat un oficial american și trei persoane care au cunoștință despre situație, citate de Axios și preluate de Agerpres.

Insula Kharg, deși de mici dimensiuni, are o importanță deosebită, atât pentru Iran, cât și pentru Statele Unite ale Americii. Kharg reprezintă un punct strategic cheie. Președintele american Donald Trump are posibilitatea de a o „neutraliza în orice moment”. Această insulă are un rol crucial pentru Iran, dar și pentru SUA.

Citește șiZelenski: 8.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, alți 10.000 urmează

La o distanță de numai 15 mile marine (24 km) de litoralul iranian se află o mică insulă stâncoasă numită Kharg.

Chiar dacă este foarte mică, insula Kharg constituie un element-cheie în structura energetică iraniană, fiind extrem de importantă pentru funcționarea întregului sistem.

În cazul unui atac american asupra acestei mici insule strategice situate în nordul Golfului, economia iraniană ar suferi o lovitură extrem de gravă, similară cu o înjunghiere mortală. Impactul asupra infrastructurii economice a Iranului ar fi deosebit de puternic.

Fluxul de țiței iranian, în proporție de 90%, se canalizează către un terminal situat pe această insulă, fiind ulterior direcționat prin intermediul conductelor subterane care provin de pe continent.

Decizia de a nu lua măsuri împotriva infrastructurii energetice a Iranului a fost luată de Trump cu scopul de a preveni efectele negative pe termen lung asupra economiei iraniene. În ciuda acestui fapt, posibilitatea de a viza conductele a fost adusă în discuție în mod explicit de către președintele american, care a optat pentru o abordare mai rezervată până în prezent.

Într-un moment extrem de scurt, situația poate fi rezolvată, a afirmat Trump pe 16 martie.

„Un singur cuvânt, și conductele vor dispărea și ele. Dar va dura mult timp să le reconstruim”

a adăugat el, subliniind că „Putem face asta în cinci minute. Se va termina”.

În urma studierii configurației geografice, se observă că 85 de milioane de galoane de petrol pot fi transportate de tancuri uriașe care utilizează infrastructura portuară existentă pe insulă pentru operațiuni de încărcare a petrolului. Față de litoralul continental mai puțin adânc, țărmul insular oferă avantajul unei proximități considerabile față de zonele marine cu adâncimi mai mari, facilitând astfel operațiunile navale.

După ce traversează marea, cargoboturile cu hidrocarburi îrâaneze fac cale întoarsă spre Golful Persic și navighează prin Strâmtoarea Hormuz pentru a ajunge în China, care constituie destinația principală a exporturilor de țiței din Iran.

În calitate de punct de plecare pentru exporturile petroliere iraniene, această insulă constituie o importantă sursă de fonduri pentru Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (_IRGC_), conform BBC.

Statele Unite și Israel au desfășurat o operațiune militară care ar putea pune Iranul într-o situație dificilă pentru o perioadă lungă de timp, potrivit Donald Trump. Reconstrucția țării după această ofensivă ar putea dura aproximativ zece ani, a apreciat el.

La postul MSBNC, președintele american a declarat că scopul principal al operațiunii nu este răsturnarea regimului actual.

Potrivit sursei News.ro, o declarație a acestuia a arătat că „Dacă plecăm acum, le va lua zece ani să se reconstruiască. Dar dacă rămânem mai mult timp, nu îşi vor mai reveni niciodată” evidențiază importanța continuării prezenței.

„Dacă plecăm acum, le va lua zece ani să se reconstruiască. Dar dacă rămânem mai mult timp, nu îşi vor mai reveni niciodată”