Mesaje ce se prezintă ca fiind redactate într-un stil uniform, fotografii generate de calculator și dialoguri cu persoane ale căror identitate nu poate fi confirmată. Mulți vizitatori consideră că rețeaua online devine din ce în ce mai greu de distingut între utilizatori umani și software automatizat, potrivit Engadget. Acest comportament este legat de „Dead Internet Theory”, denumită și „Teoria internetului mort”.
În prezent, roboții contribuie la 53% din totalul traficului online.
Potrivit raportului Thales Bad Bot Report 2026, traficul automatizat a reprezentat 53% din totalul traficului web analizat pentru anul 2025, față de 51% în anul precedent. Activitatea atribuită utilizatorilor umani a coborât astfel la 47%. Raportul arată că 40% din traficul total a fost generat de boți considerați malițioși, utilizați inclusiv pentru atacuri informatice, fraudă sau exploatarea vulnerabilităților unor servicii online.
Citește șiGalerie Foto Scandal uriaș de spionaj în SUA: cine e femeia care a avut o relație secretă cu Jensen Huang, șeful Nvidia, și a trimis date în China
„Dead Internet Theory” is no longer just a theory
This is an automated bot farm https://t.co/41fx0mZnUe
— Science girl (@sciencegirl) September 3, 2026
Nu toate roboții reprezintă un pericol. Motoarele de căutare se bazează pe aplicații automate pentru a indexa paginile, iar multe servicii online se sprijină pe aceste unelte. În plus, cifra de 53% nu indică faptul că cea mai mare parte a postărilor de pe rețelele sociale este generată de inteligență artificială. Analiza se referă la volumul traficului, nu la autorii conținutului distribuit.
Ce afirmă „Teoria internetului mort”?
Ideea a răspândit pe forumurile online încă din anii 2010 și a ajuns la notorietate în 2021, după o postare pe comunitatea Agora Road. Autorul susținea că internetul s-a transformat într-un spațiu artificial, în care interacțiunile reale erau înlocuite treptat de activitate automatizată. În forma sa extremă, teoria susține că rețeaua ar fi „murit” în jurul anului 2016, când boții și algoritmii ar fi început să domine experiența utilizatorilor.
Nu există indicii că internetul ar fi fost înlocuit printr-o operațiune coordonată sau că indivizii ar fi devenit o minoritate în rândul creatorilor de conținut online. Totuși, există o transformare concretă: AI poate genera astăzi texte, fotografii, videoclipuri și comentarii la un ritm imposibil pentru un utilizator obișnuit.
Atunci când două sisteme de inteligență artificială interacționează
Engadget evidențiază un fenomen în creștere: interacțiuni între sisteme automate în care implicarea umană scade progresiv. Un exemplu se manifestă în domeniul educațional. Un student poate recurge la AI pentru a compune o lucrare, iar un profesor poate utiliza un alt sistem automat pentru a o evalua.
În piața muncii, se constată situații similare. Chatboții sunt folosiți de candidați pentru a compune CV-urile și scrisorile de intenție, în timp ce programele sunt utilizate de angajatori pentru a analiza și filtra aplicațiile. În ambele cazuri, o parte a dialogului se desfășoară între două sisteme informatice. Problema nu constă doar în faptul că textele devin mai identice, ci și în dificultatea tot mai mare de a determina cât din conținutul unui mesaj reflectă experiența sau opinia autentică a individului.
În aproximativ 50% dintre cetățenii Statelor Unite se recurge la chatboți de inteligență artificială.
Un sondaj realizat de Pew Research Center în februarie 2026 evidențiază cât de repede aceste tehnologii s-au integrat în rutina zilnică. În anul 2024, 33% dintre adulții din Statele Unite au raportat utilizarea chatbot-urilor precum ChatGPT, Gemini sau Copilot. În 2026, această proporție a crescut la 49%. Aproximativ 24% dintre respondenți recurg la astfel de instrumente în fiecare zi. Expansiunea adoptării AI nu implică neapărat dispariția interacțiunilor umane, însă ilustrează transformarea modului în care oamenii caută informații, își desfășoară activitatea profesională și comunică.
În prezent, aproape jumătate din populația americană utilizează chatboții AI. Imagine ilustrativă. Foto: Philip Dulian/dpa
Pentru ce motive ar trebui să fim îngrijorați de acest fenomen?
Printre provocările majore se numără dezinformarea. Conturile automate pot difuza în masă declarații eronate, pot intensifica artificial anumite mesaje sau pot induce percepția că o anumită opinie beneficiază de susținere din partea unui număr considerabil de utilizatori. Fotografiile și clipurile create de AI fac dificilă confirmarea veridicității informațiilor, în special când sunt prezentate ca înregistrări reale.
În același timp, atenția asupra aparatelor ce încearcă să distingă conținutul creat artificial crește. Totuși, astfel de dispozitive pot să facă erori, iar rezultatele obținute nu reprezintă singura dovadă convingătoare. Pentru utilizatori, verificarea originii, identificarea autorului și compararea datelor cu publicații de încredere devin din ce în ce mai cruciale.
COMENTARII / 0