Teatrul, realizat de Alexandru Pătrașcu, se bazează pe piesa „La voix humaine” de Francis Poulenc, adaptată după libretul lui Jean Cocteau, și îl situează într-un cadru modelat pe sistemele de monitorizare ale Securității comuniste.
În opera compusă de Poulenc, o femeie inițiază o conversație telefonică cu partenerul care o lasă. În cadrul „Dosarul Vocea Umană”, dialogul dobândește o altă perspectivă: intimitatea nu mai rămâne exclusivă pentru cei doi, ci se transformă în subiect de supraveghere.
Când intimitatea unei persoane este înregistrată într-un dosar.
Citește și„Noaptea de-a fi om”, turneu național de poezie și muzică folk în decembrie. Opt artiști vor urca pe scenă în zece orașe din România
Începerea scenografiei se bazează pe investigarea unui incident autentic din perioada recentă a României, referitor la femeie urmărită, a cărei existență și tragedie privată sunt valorificate de sistem.
Telefonul, în jurul căruia este construită opera lui Poulenc, devine astfel și simbolul unei intruziuni în viața privată. Ceea ce ar trebui să rămână o conversație între doi oameni poate fi ascultat, consemnat și transformat în informație.
Spectacolul aduce în prim-plan o întrebare care depășește perioada comunistă: cine are dreptul să asculte secretele altcuiva și, mai ales, ce face cu informațiile pe care le află?
„Este istoria noastră și, pentru mulți dintre noi, istoria părinților noștri. Iar întrebarea pe care o pune spectacolul rămâne deschisă: cine ascultă atunci când crezi că vorbești cu un prieten, dar, mai ales, ce alegi să faci cu ceea ce afli”, explică echipa producției.
Dosarele Securității se află în fața publicului.
În finalul reprezentației, publicul va avea ocazia să se alăture unei discuții alături de reprezentanți ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în care se vor analiza supravegherea exercitată de regimul comunist și efectele acesteia asupra vieții celor urmăriți.
În cadrul reuniunii se va expune dosarul de arhivă al lui Mugur Călinescu, tânărul din Botoșani care, în 1981, la vârsta de 16 ani, a redactat mesaje de critică față de regimul comunist și a fost ulterior urmărit de Securitate.
Dosarul Vocea Umană adună în același timp opera franceză din secolului XX, muzică de cabaret, teatru documentar și amintirile recente ale României, prezentând un spectacol ce explorează intimitatea, supravegherea și transformarea vieții private în informație.
Sala Dalles, element esențial al narațiunii spectacolului
Sălii Dalles nu a fost aleasă la întâmplare. Locul de concert deține un rol semnificativ în istoria muzicală a capitalei. În anii ’40, George Enescu a susținut aici 28 de recitaluri, iar în decursul timpului, pe scena Dalles au apărut artiști de renume precum Dinu Lipatti, Constantin Silvestri, Ionel Perlea, Ion Voicu și Virginia Zeani.
Noii producții se bazează pe caracterul intim al sălii. Spectacolul a fost conceput pentru a apropia artiștii de public și va fi difuzat fără amplificare, valorificând acustica naturală a spațiului.
Cleopatra David interpretează rolul principal, fiind soprana care se află în rezidență în 2024 la Cité internationale des arts din Paris și a obținut Bursei George Enescu.
Regia a fost atribuită lui Alexandru Pătrașcu, iar responsabilitatea muzicală este deținută de Cosmin Pătrana. Scenografia participativă a fost creată de Angelica Helena Marinescu. Printre actorii implicați se numără Sabin Silviu Badea, în calitate de ofițer de caz.
În data de 11 septembrie 2026, la ora 19.30, spectacolul „Dosarul Vocea Umană” va fi prezentat pentru prima dată în Sala Dalles din București.
COMENTARII / 0