Ionuț Dumitru: Instabilitate politică, risc pentru reducerea deficitului

România traversează o perioadă de incertitudine, iar consolidarea fiscală ar putea fi afectată de orice pas înapoi, ceea ce ar putea avea consecințe directe asupra dobânzilor și fondurilor europene, potrivit Digi24.

Economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului, avertizează că greșeala cea mai mare ar fi să se facă pași înapoi după eforturile deja făcute pentru reducerea deficitului bugetar, a declarat el, marți, în exclusivitate pentru Digi24 [Digi24].

În a doua parte a anului trecut, România a început să reducă deficitul bugetar după adoptarea primelor măsuri de corecție fiscală [Digi24]. Deficitul bugetar a scăzut de la un nivel foarte ridicat, de peste 9% din PIB, la 7,9% din PIB conform standardelor europene, respectiv 7,6% după metodologia națională, la finalul anului trecut [Digi24].

Citește șiAvertisment din partea agenției de rating Moody’s: Căderea guvernului Mureșan ridică semne de întrebare privind bugetul pe 2027, iar dobânzile cresc rapid

Pentru acest an, ținta de deficit bugetar este de 6,2% din PIB [Digi24]. Primele luni ale anului aduc o reducere semnificativă a deficitului față de aceeași perioadă a anului anterior [Digi24]. România pare să fie în grafic să reducă deficitul bugetar către ținta pe care ne-am asumat-o [Digi24].

Ionuț Dumitru consideră că actuala incertitudine politică reprezintă principalul risc pentru evoluția finanțelor publice și pentru încrederea investitorilor [Digi24]. Instabilitatea guvernamentală poate afecta direct ritmul reformelor și poate duce chiar la creșterea deficitului bugetar [Digi24].

O incertitudine politică și o instabilitate guvernamentală riscă să ne ducă în zona pașilor înapoi, adică să vedem că consolidarea fiscală nu mai progresează sau, mai grav, să alunecăm din nou către o creștere a deficitului bugetar [Digi24].

• Un alt punct critic îl reprezintă absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie finalizată până în august 2026 [Digi24].
• În august se termină PNRR-ul și miza este uriașă, fiind multe miliarde de euro care trebuie absorbite până atunci [Digi24].
• Instabilitatea politică poate afecta capacitatea de a îndeplini jaloanele importante și, în final, capacitatea noastră de a atrage acei bani [Digi24].
• Pierderea acestor fonduri ar avea consecințe nu doar economice, ci și bugetare [Digi24].

O parte importantă din acești bani a fost deja cheltuită și trebuie decontată de la Comisia Europeană [Digi24]. Dacă nu sunt recuperați, se vor vedea probabil direct în deficitul bugetar [Digi24].

În cazul în care reformele fiscale sunt întârziate, costurile de finanțare ale statului ar putea crește semnificativ [Digi24]. Dacă Guvernul nu mai are capacitatea sau dorința de a continua consolidarea fiscală, investitorii și agențiile de rating vor reacționa, iar riscul perceput va crește [Digi24].

Dobânzile vor crește și ele [Digi24]. România plătește deja dobânzi de aproximativ 3% din PIB pentru datoria publică, ceea ce limitează marja de manevră a autorităților [Digi24].

Ajustarea fiscală se va face oricum, că vrem sau nu vrem

[Digi24]. Diferența este dacă o facem rațional, cu politici economice sănătoase și costuri mai mici, sau dacă lăsăm piețele financiare să ne forțeze să ne ajustăm, caz în care costurile economice și costurile sociale pot fi mult mai mari [Digi24].