Iran operează o flotă fantomă în apele române, afaceri de sute de milioane

La debutul conflictului, numeroși experți au previzionat că Rusia va recurge la know-how-ul și flota fantomă a Iranului pentru a contourna sancțiunile internaționale. În cadrul Zonei Economice Exclusive a României, au fost semnalate 12 nave petroliere care au participat la 128 de operațiuni de transferuri maritime asociate flotei fantomă a Iranului. Printre acestea, nava MYRA a fost cea mai activă, fiind implicată în 75 de operațiuni. Această nava petrolieră este administrată de Zulu Ship Management, cu sediul în Emiratele Arabe Unite.

Dragoș Țîrnoveanu, fondatorul 45North.ro, a declarat următoarele:

„Când am verificat compania respectivă pe listele de sancțiuni am văzut că apare pe acest comunicat de presă al Trezoreriei Statelor Unite din 2025 în care este încadrată într-un ecosistem de companii, indivizi și nave al căror scop final era să faciliteze vânzarea de petrol iranian și rusesc.”

Citește șiZelenski: 8.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, alți 10.000 urmează

În apele române, o flotă iraniană necunoscută până acum își desfășoară activitățile, efectuând tranzacții fără prea multă transparență. Această flotă, denumită flota fantomă, a fost identificată în largul coastelor românești.

Conducerea Forțelor Navale Iraniene a fost asigurată de către Amiralul Ali Shamkhani, care anterior a ocupat și poziția de Ministru al Apărării în cadrul Guvernului din Teheran. În trecut, el a funcționat ca consilier de înalt nivel al Ayatollahului Ali Khamenei, care îi precedase în funcție.

În spatele unei rețele de transport de țiței care a legătură Iranul și Rusia, se află Shamkhani, care a reușit să genereze venituri prin operațiunile sale.

Dragoș Țîrnoveanu, fondatorul site-ului 45North.ro, a declarat următoarele:

Fiul său, Hossein, este identificat de către autoritățile americane drept beneficiarul final și creierul care a orchestrat această rețea, acuzată că a vândut petrol și a generat profituri de zeci de miliarde de dolari din aceste tranzacții.

În aceeași declarație a Trezoreriei americane este menționată și NEST WISE TRADING din România, o entitate subordonată Nest Wise Petroleum din Dubai. Această din urmă companie face parte dintr-o rețea de firme controlată de Shamkhani, care facilitează comerțul cu petrol între Iran și Rusia prin intermediul unor tranzacții complexe.

O societate comercială românească, Nest Wise Trading, a luat naștere în octombrie 2022, la scurt timp după izbucnirea conflictului, și a fost ștearsă din registrele comerciale în 2024. Inițial, aceasta a funcționat într-o încăpere dintr-o locuință particulară din orașul București, după care și-a mutat sediul într-o altă încăpere dintr-un imobil administrativ situat în Portul Constanța. În cei doi ani de existență, cu o echipă restrânsă formată din doar 2 persoane, compania, deținută de Nest Wise Petroleum din Emiratele Arabe, a realizat o cifră de afaceri impresionantă de 127 de milioane de euro, după care a încetat să mai existe. Reprezentantul legal al societății a fost o femeie originară din Constanța.

În declarațiile sale, Administratorul Nest Wise Trading a exprimat „că societatea avea un director și că acel director… eu eram persoana responsabilă cu contabilitatea firmei și în ultimele luni am consimțit să devin administrator, însă nu eram la curent cu acest aspect, altfel nu aș fi dat acordul.”

În cadrul unei investigații, o întrebare cheie a fost ridicată: „Directorul era român sau străin?” Această întrebare a fost adresată de către Corespondent PROTV.

Nest Wise Trading are un administrator care a făcut o declarație surprinzătoare:

„Directorul era croat”

.
Această afirmație a fost atribuită administratorului
și ridică întrebări despre situația internă a companiei Nest Wise Trading.

În cadrul unei declarații, Corespondent PROTV a adresat o întrebare pertinentă:

„Și acționarii i-ați văzut vreodată, i-ați cunoscut?”

Această remarcă a fost făcută cu accent pe lipsa de transparență în ceea ce privește identitatea acționarilor.

În legătură cu această chestiune, Nest Wise Trading a declarat:

„Nu i-am văzut.”

Această afirmație a fost atribuită administratorului respectiv.

Aceste remorchere sunt implicate în activități de asistență pentru operațiuni ilegale de transfer a petrolului.

Conform sursei, rețeaua condusă de Shamkhani s-a extins și în domeniul comercializării cerealelor, pe lângă segmentul petrolier deja cunoscut.

Compania Nest Wise Trading a desfășurat activități de export a cerealelor, generând „sume extrem de mari”, cu o perioadă de operare de aproximativ 9 luni, ceea ce a dus la o cifră de afaceri considerabilă.

„Firma s-a ocupat cu export de cereale, aici sunt sume foarte mari la acest tip de activitate. Ei nu au lucrat nici măcar un an întreg. Cifra asta de afaceri s-a făcut cam în 9 luni. Achiziționau din România, din fosta Iugoslavie și din Ucraina. Au exportat și în China, în Singapore, în Pakistan și în toată lumea.”

Înființată pentru a profita de pe urma cererii globale de cereale, compania a efectuat achiziții în România, Ucraina și fosta Iugoslavie, pentru a satisface cererea din China, Singapore, Pakistan și alte destinații la nivel global.

În România au sosit, de la izbucnirea conflictului din Ucraina, anumite nave maritime, printre care Remorcherul Dynamix, Remorcherele Ares și Remorcherele Vulkan, care sunt parte componentă a unei flote.

Anterior apariției lor în apele românești, Dimitris Ampatzidis, un analist de la Kpler, a raportat că a primit un semnal de la aceste nave în regiunea Ucrainei.

„Ultimul semnal pe care l-am primit de la aceste nave, chiar înainte să le vedem pentru prima oară în România, a fost în zona Ucrainei.”

Această informație a fost oferită chiar de Dimitris Ampatzidis, analist la Kpler.

„În jurul Ucrainei?”

Întrebarea a rămas fără răspuns.

Într-o declarație recentă, Dimitris Ampatzidis, analist Kpler, a confirmat acest fapt, afirmând „Da”.

Un corespondent al PROTV a declarat, cu ton întrebător,

„Crimeea?”

„În Crimeea, da.”

Corespondent PROTV: „Deci erau în Crimeea, zona controlată de Rusia?”

Analistul Dimitris Ampatzidis de la Kpler a confirmat acest lucru, declarând „Corect”.

Sub pavilionul Camerunului se află toate cele 3 nave.

Compania Dynamix are sediul înregistrat într-o zonă de corespondență din St. Kitts and Nevis, în timp ce firmele Ares și Vulkan, care dețin remorcherele, sunt înregistrate într-o zonă similară din Insulele Marshall. Aceste remorchere au fost relocate în România cu scopul de a sprijini manevrele de transfer STS.

În Zona Economică a României, transferurile de produse petroliere au avut loc cu ajutorul remorcherelor care au sprijinit petrolierele ce operează în flota fantomă a Rusiei sau care navighează sub pavilion rus. După efectuarea acestor operațiuni, remorcherele se retrag la un chei aparținând Șantierului Naval Mangalia, o entitate din industria de armament deținută de Ministerul Economiei.

În Mangalia, un șantier naval servește drept bază pentru aceste remorcherele.

Remorcherele cu pavilion camerunez își desfășoară activitatea în imediata apropiere a unor instituții strategice românești. Șantierul Naval Mangalia găzduște peste 10 nave militare ale forțelor navale, precum și una dintre bazele unităților pentru operațiuni speciale. În acest cadru, aceste remorchere cameruneze efectuează intrări și ieșiri din România.

Potrivit expertului de la Kpler, unul dintre remorcherele care au făcut escale în porturile din România a fost reperat ulterior în regiunea maritimă supusă controlului rus, însă nu există certitudinea absolută, deoarece războiul electronic ar fi putut interfera cu semnalul GPS al navei, împiedicând localizarea exactă. Acest fenomen ar putea fi atribuit unor posibile bruiajări intenționate.

Dimitris Ampatzidis, analist pentru Kpler, a declarat că

„Pe baza datelor GPS, au efectuat unele operațiuni în apele controlate de Rusia după începutul războiului.”

Astfel, potrivit datelor furnizate de GPS, anumite activități au avut loc în regiunea maritimă sub control rus de la începutul conflictului.

Controlul remorcherelor este esențial, deoarece firma care le gestionează este sursa care furnizează date oficiale limitate către Autoritatea Navală Română, oferind astfel câteva informații despre aceste operațiuni.

Nu există declarații oficiale

care să confirme acest lucru, dar se știe că numai această firmă are acces la aceste informații.

La intrarea în spațiul românesc, trei remorchere au raportat că echipajele lor erau compuse exclusiv din cetățeni ucraineni. Cu toate acestea, s-a observat că unii dintre acești ucraineni aveau de fapt reședința în Rusia.

Pentru a realiza o operațiune de transfer între nave, petrolierele sunt obligate să notifice în avans Autoritatea Navală Română cu privire la data, locația, numele navelor implicate, precum și tipul și cantitatea de marfă care urmează să fie transferată.

Supravegherea exercitată de către Autoritatea Navală acoperă doar o parte din transferurile de tip Ship-to-Ship (STS).

Potrivit unei singure instituții, care colectează date referitoare la operațiunile de transfer STS, Marius Roibu deține un rol de director în cadrul acesteia, și anume Autoritatea Navală Română.

Mai multe servicii de informații occidentale au avertizat

că echipajele navelor ce constituie flota fantomă sunt formate, probabil, din spioni de origine rusă și că aceste nave ar putea juca un rol activ în operațiuni de sabotaj.
În spațiul maritim al României, în marea majoritate a cazurilor, operațiunile STS au avut loc în apele internaționale, la o distanță mai mare de 12 mile marine de coastă.

„Dacă cineva, mâine, din statul român cere ANR-ului: «vrem să monitorizați toată zona economică exclusivă a României să ne spuneți când începe STS-ul, când se termină», cine îl face, unde-l face, care-i capacitatea practică de a face acest lucru? Mă tem că nu putem vedea mai departe de 12 mile pe radar, fiindcă zona noastră de interes este în apropierea coastei, marea teritorială.”

Această declarație subliniază limitele capacităților de monitorizare ale Autorității Navale Române.

Potrivit Autorității Navale, cadrul legal actual nu îi permite să verifice exactitudinea informațiilor oferite de nave. Acest lucru ridică întrebări despre capacitatea de a monitoriza activitățile maritime.

Nu există o confirmare sigură din partea Autorității Navale cu privire la detaliile a peste 1.200 de operațiuni de transfer STS, inclusiv data, locația și navele implicate.

Sateliții Sentinel capturează imagini a numeroase regiuni europene de mai multe ori într-o săptămână. Aceste imagini sunt accesibile pe platforma Copernicus. Prin intermediul acestor imagini, am reușit să identificăm multiple operațiuni STS prezente pe lista ANR, dar și unele care nu sunt menționate. Spre exemplu, la data de 2 iunie 2025, lista ANR include doar 2 nave înregistrate. În contrast, imaginile satelitare dezvăluie 3 nave aflate în imediata apropiere una de cealaltă.

„Cred că vorbim de un STS terminat și nava neplecată și un STS în desfășurare.”

Această afirmație a fost făcută în legătură cu operațiunile maritime din regiune.

Întrebarea esențială rămâne: „Oare scenariul în care o a treia navă, nedecunoscută până în prezent, a participat la operațiune nu este o posibilitate reală?” Această întrebare a fost ridicată de Corespondent PROTV în legătură cu un presupus transfer STS .

Marius Roibu, director al Autorității Navale Române, a fost abordat cu privire la această problemă și a oferit o declarație evazivă:

„Cred. Nu vă pot confirma, nu am toate datele.”

Această afirmație a fost făcută în urma solicitării de informații privind Marius Roibu – director Autoritatea Navală Română.

Utilizatorii portalului Global Fishing Watch au acces la informații privind rutele istorice ale navelor echipate cu transponder activ. În urma unei căutări, a fost identificat un petrolier rusesc care a efectuat multiple escale în zona economică a României. Acest petrolier nu figurează pe lista oficială a operațiunilor de transfer STS. Potrivit analiștilor de la Kpler, există posibilitatea ca această navă să fi realizat transferuri de petrol cu o altă navă care avea transponderul dezactivat. Între timp, reprezentanții ANR declară că nu au cunoștință despre aceste operațiuni.

„Ei ce au făcut?”

În acest context, se ridică anumite semne de întrebare.

Marius Roibu, director al Autorității Navale Române, a declarat că „Aparent au fost implicați într-o operațiune STS.”
Această afirmație a fost făcută în legătură cu o posibilă implicare într-o astfel de operațiune.

Wait, that was too short. Here is the corrected version:

Întrebarea privind evoluția ulterioară a acestei informații a fost ridicată de către Corespondent PROTV, care a declarat:

„Ce se întâmplă mai departe cu această informație?”

„Repet, aparent au fost implicați într-un STS.”

Această declarație a fost făcută în urma unor posibile activități suspecte.

Reporter PROTV a ridicat o întrebare pertinentă:

„Această informație rămâne efectiv în eter sau e măcar transmisă de către ANR la nivel european, la o agenție care poate le centralizează, sau către alte state europene astfel încât să se știe că există anumite vapoare care au obiceiul de a face STS-uri fără să notifice. Se face o bază de date cu astfel de informații?”

În esență, se caută clarificări privind circulația și monitorizarea datelor despre navele care realizează transferuri fără notificare.

Marius Roibu, directorul Autorității Navale Române, a declarat în mod explicit:

„Nu, nu se face o bază de date.”

Anumite nave petroliere supuse sancțiunilor încheie în mod activ tranzacții de transfer de petrol, conform informațiilor disponibile. Aceste manevre au loc în ciuda restricțiilor impuse. Petrolul este transferat prin operațiuni de tip STS (Ship-to-Ship), o metodă care permite încărcarea și descărcarea de substanțe pe mare între două nave.

Nu există comentarii oficiale

de la părțile implicate până în prezent.

În urma unei investigații, au fost identificate două nave petrolier care au efectuat transferuri de petrol în zona economică românească, după ce au fost supuse sancțiunilor din partea Uniunii Europene. Aceste nave, și anume Hasan East și Essen KA, au fost sancționate în lunile octombrie și decembrie 2025, iar ulterior, în cursul lunii anterioare, au transportat zeci de mii de tone de hidrocarburi în apele românești.

În conformitate cu reglementările ANR, singurul scenariu în care un petrolier poate fi sancționat în timp ce se află în Zona Economică Exclusivă este acela de poluare. Potrivit directorului Roibu, fenomenele de poluare sunt permanent monitorizate prin intermediul unui soft oferit de Uniunea Europeană, folosind tehnologia satelitară.

Întrebarea adresată de către corespondentul PROTV a fost:

„Noi, de când a început războiul, nu am avut niciun fenomen de poluare detectat în apele noastre din Marea Neagră?”

Acesta a ridicat această chestiune cu privire la situația din Marea Neagră de la începutul conflictului.

Marius Roibu, în calitate de director al Autorității Navale Române, a oferit un răspuns scurt și clar atunci când a fost întrebat despre existența unei flote fantomă a Iranului în apele române:

„Nu, nu.”

În cadrul unei abordări coordonate, Statele Unite, Franța, Belgia, Suedia și Finlanda au stabilit mecanisme juridice care permit inspectarea și, în anumite situații, chiar confiscarea navelor petroliere ce constituie așa-numita Flotă Fantomă. În ceea ce privește România, Garda de Coastă și Forțele Navale sunt echipate cu cele mai avansate tehnologii și senzori pentru a face față acestei provocări.

În legătură cu strategiile de monitorizare a Flotei Fantomă, am adresat o solicitare de interviu ministrului Apărării, Radu Miruță; răspunsul său a fost însă inexistent. O solicitare similară a fost înaintată și către Garda de Coastă, care la fel, nu a oferit niciun răspuns. În paralel, Ocean Aglaia și Kolente efectuau operațiuni de transfer de petrol pe mare deschisă. Între timp, Ministrul de Externe Oana Țoiu declara la Forumul Economic de la Davos că este necesară o creștere a presiunii asupra acestei flote fantomă.

Oana Țoiu, cea care ocupă funcția de ministru al Afacerilor Externe, a declarat următoarele:

„Trebuie să creștem monitorizarea și presiunea asupra Flotei Fantomă. E clar că este un instrument folosit de Rusia pentru a se finanța.”

Această afirmație a fost făcută în legătură cu Flota Fantomă, despre care se crede că ar fi un instrument de finanțare pentru Rusia.

De două ori am solicitat un interviu ministrei pentru a discuta despre acțiunile specifice pe care România plănuiește să le întreprindă, însă până în prezent, nu mi s-a oferit un răspuns.