Afirmație gravă din partea unui înalt oficial al NATO a fost făcută publică, potrivit căreia Italia și România au fost implicate activ în acțiunile ostile îndreptate împotriva Iranului, a declarat un reprezentant al Ministerului iranian de Externe, citat de agenția de presă AFP.
„Secretarul general al NATO a indicat în mod explicit Italia și România ca fiind țări care au participat la agresiunea împotriva Iranului”
Esmail Baghai, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, a declarat joi că NATO este complicată în presupusul „război de agresiune ilegal” pe care Statele Unite și Israel îl duc împotriva Iranului.
Citește șiCel mai mare atac asupra Moscovei: ucrainenii au lovit cu 650 de drone capitala Rusiei. O rafinărie esențială a luat foc
Iranul a înregistrat o reacție vehementă după ce Mark Rutte, secretarul general al NATO, a făcut anumite declarații la Fox News.
Potrivit lui Rutte, un număr semnificativ de 500 de avioane americane au efectuat decolări de pe bazele americane din Italia cu scopul de a sprijini o operațiune militară comună israelo-americană denumită „Epic Fury”, care a avut loc împotriva Iranului în data de 28 februarie.
Rutte a menționat că infrastructura aeroportuară a Capitalei a fost adaptată pentru a găzdui un număr sporit de aeronave de realimentare, drept urmare, numărul de curse comerciale a fost diminuat.
În perioada de desfășurare a operațiunii, un număr estimat de 4.000 până la 5.000 de zboruri ale avioanelor americane au avut loc de pe bazele militare europene.
Potrivit acuzațiilor, o declarație zdrobitoare a fost făcută cu privire la implicarea NATO într-un conflict ilegal de agresiune împotriva unei națiuni suverane membre ONU.
„Este vorba aici de o mărturisire clară și zdrobitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal dus împotriva unui stat membru suveran al ONU”
,
a afirmat Baghai.
Afirmațiile recente ale Secretarului General al NATO au stârnit reacții puternice din partea Iranului.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian, acesta a menționat în mod direct Italia și România ca fiind implicate în
agresiunea împotriva Iranului
.
Această declarație a fost evidențiată ca fiind deosebit de importantă de către reprezentantul Iranului.
El a mai declarat că Iranul așteaptă ca aceste națiuni, inclusiv toate celelalte state europene care au sprijinit acțiunea agresivă SUA-Israel împotriva Iranului, să ofere explicații cetățenilor lor și comunității internaționale cu privire la motivul pentru care au ales să fie părtașe la acest act evident de agresiune și la săvârșirea unor atrocități pe scară largă împotriva civililor iranieni.
Anterior, Italia a emis o reacție care a contrazis afirmațiile lui Rutte.
Italia a înregistrat o reacție puternică după ce Rutte a făcut anumite declarații, Ministerul Apărării italian condamnând ferm poziția acestuia, considerând că a vehiculat informații tendențioase.
Un mesaj complet înșelător
a fost transmis, potrivit italienilor, ca urmare a afirmațiilor lui Rutte.
În realitate, italienii au precizat că permit Statelor Unite să utilizeze bazele lor doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu și pentru operațiuni de luptă.
În urma unei întrebări adresate în cadrul unei apariții la Fox News, Rutte a lansat declarații referitoare la poziția unor state precum Spania, Germania și Italia, care fie s-au declarat împotriva conflictului dus de SUA împotriva Iranului, fie nu și-au oferit facilitățile aeriene pentru sprijinirea operațiunilor militare.
Decizia a fost adoptată de către România la cererea SUA. Acest demers a stârnit nemulțumirea Iranului, care a reacționat puternic, considerând că România este complicită la ceea ce Teheranul numește „războiul ilegal” dus de Statele Unite.
La 11 martie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a validat cererea Statelor Unite de suplimentare a contingentului militar din România, incluzând avioane de alimentare în zbor și mijloace de supraveghere, pentru conflictul împotriva Iranului care a izbucnit la sfârșitul lunii februarie.
Departamentul american pentru Război, cunoscut și sub numele de Pentagon, ar fi înaintat respectiva solicitare.
Nicușor Dan a informat că respectivele echipamente sunt defensive, potrivit acestuia, declarând:
„Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură”
.
El a transmis această asigurare în contextul respectiv.
În urma unei ședințe tensionate, plenul a validat Nicușor Dan scrisoarea adresată cu privire la staționarea temporară pe teritoriul României a unor mijloace și efective militare americane. Rezultatul votului a fost de 272 de voturi favorabile, 18 împotrivă și cinci abțineri.
Conform unor surse apropiate negocierilor, cererea Statelor Unite a avut un caracter distinct, vizând Mihail Kogălniceanu din județul Constanța și Câmpia Turzii din județul Cluj, două baze aeriene situate pe teritoriul României.
În legătură cu detaliile operaționale, anumite aspecte țin de considerente logistice, precum capacitatea de a coordona decolarea simultană a mai multor avioane, după cum au precizat sursele respective.
Urmare a limitărilor logistice de la baza Kogălniceanu, dronele și avioanele de alimentare au fost relocate la baza aeriană din Câmpia Turzii.
În prezent, SUA menține un contingent militar echipat cu drone MQ-9 Reaper staționat la Câmpia Turzii.
Nu se înțelege din spusele lui Mark Rutte de ce ar fi fost nevoie de diminuarea frecvenței zborurilor comerciale care au ca punct de plecare Bucureștiul pentru a utiliza cele două baze.
Perturbări majore au afectat zborurile cu destinația sau originea în Orientul Mijlociu de la izbucnirea conflictului în ultima parte a lunii februarie, rămânând însă nespecificat dacă operațiunile de realimentare ale aeronavelor americane desfășurate pe cele două baze aeriene au exercitat o influență.
Pe teritoriul României, mai exact la Otopeni, se află nu numai Aeroportul Internațional Henri Coandă București, ci și o importantă bază militară aeriană, și anume Baza Aeriană 90, care reprezintă una dintre cele mai mari unități de acest fel din țară. Avioanele americane de realimentare au obișnuința de a ateriza aici și de a fi staționate pentru perioade lungi de timp.
Anterior, Teheranul a emis o avertizare către România, privind consecințele anumitor acțiuni.
La marșul lunii trecute, regimul de la Teheran a emis o advertisment cu privire la riposta politică și juridică pe care o va lua, după ce guvernul de la București a aprobat Statelor Unite utilizarea infrastructurii militare pentru operațiuni împotriva Iranului, anunță ziarul Iran International de la Londra, care acoperă evenimente din postura de publicație de opoziție.
Reacția oficială iraniană a fost exprimată de către Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unei conferințe de presă săptămânale, care a avut loc luni.
Potrivit acestuia, în situația în care România ar pune la dispoziția Statelor Unite bazele sale, aceasta ar putea fi considerată o complicitate la ceea ce Iranul descrie drept o agresiune militară ilegală împotriva sa.
„Dacă România pune bazele sale la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”
Țara noastră ar putea fi trasă la răspundere pe plan internațional dacă ar lua o astfel de măsură, a declarat el, considerând-o incompatibilă cu legislația internațională și inacceptabilă .
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, printr-un comunicat, că România nu participă activ la conflict, subliniind că obiectivul său principal este angajamentul diplomatic în vederea unei dezescaladări rapide, după cum a susținut încă de la debutul conflictului.
COMENTARII / 0