Iranul lansează o nouă ofertă SUA pentru deblocarea negocierilor

Într-o evoluție recentă, Iranul a înaintat o nouă inițiativă diplomatică către Statele Unite, cu scopul de a reîncepe discuțiile menite să conducă la o încheiere permanentă a conflictului, după cum a informat presa de stat iraniană, vineri, pe fondul tensiunilor legate de deblocarea strâmtorii Ormuz, potrivit AFP.

În urma unei perioade de aproape patruzeci de zile de atacuri lansate de Israel și SUA împotriva Iranului, la care Teheranul a ripostat în regiune, armistițiul a devenit efectiv începând cu 8 aprilie.

În ciuda încetării ostilităților directe, o altă formă de conflict persistă: Washingtonul a instituit o blocadă a porturilor iraniene, ca măsură de răzbunare pentru Teheranul care a închis strâmtoarea Ormuz, arteră vitală prin care circulau anterior o cincime din hidrocarburile consumate la nivel global.

Citește șiPrezență navală neobișnuit de mare a SUA: al treilea portavion trimis în Orientul Mijlociu, în contextul războiului cu Iranul

În cursul serii de joi, textul ultimei propuneri înaintate de Republica Islamică a fost remis către Pakistan, care acționează ca mediator în negocierile cu Statele Unite, a informat IRNA, agenția oficială de presă iraniană, fără a furniza informații suplimentare.

Eforturile de reluare a dialogului dintre părți au eșuat încă de la primele discuții, care au avut loc pe 11 aprilie, după care Islamabadul a încercat să reunească cele două părți aflate în conflict la masa negocierilor, potrivit unei relatări a agenției AFP preluate de News.ro.

Donald Trump a emis o avertizare severă în urma respingerii unei propuneri anterioare, afirmând că Iranul ar trebui să înțeleagă repede că are interesul să devină prudent.

„interesul să devină inteligenţi şi asta, repede!”

Un înalt oficial de la Casa Albă a informat despre posibilitatea ca sancțiunile împotriva Iranului să fie prelungite pentru mai multe luni.

Pe o perioadă de câteva luni

a fost termenul vehiculat pentru o potențială prelungire a blocadei, conform aceluiasi oficial.

Decizia lui Trump este de a ocoli cerința de a obține aprobarea Congresului pentru prelungirea conflictului.

Donald Trump are în teorie posibilitatea de a cere până în ziua de vineri acordul Congresului pentru continuarea conflictului.
Cu toate acestea, administrația sa a dat de înțeles că această cerere va fi încălcate, deoarece reprezentanții democrați nu posedă mijloacele necesare pentru a o face respectată.

În ciuda presiunilor exercitate de Statele Unite, poziția Teheranului rămâne una fermă.
Gholamhossein Mohseni Ejeï, liderul sistemului judiciar iranian, a afirmat, în cursul zilei de vineri,

„Republica Islamică nu s-a sustras niciodată negocierilor (…) dar cu siguranţă nu vom accepta să ni se impună”

o anumită abordare politică.

Statele Unite nu au înregistrat niciun câștig din conflict, potrivit declarațiilor unor lideri iranieni, care au făcut aceste afirmații în același timp cu alt lideri iranieni.

Prețul petrolului a atins valori maxime.

Brentul, care reprezintă etalonul global pentru prețul țițeiului, a atins temporar un nivel record de peste 126 de dolari joi, fiind cea mai mare valoare de la începutul anului 2022, când Rusia a inițiat operațiuni militare în Ucraina. Ulterior, vineri, costul a înregistrat o scădere, stabilizându-se în jurul valorii de 112 dolari.

Consecințele acestui conflict s-au soldat cu un număr mii de victime, în special în Iran și Liban, iar impactul său încă se face simțit în economia globală, continuând să o destabilizeze.

Potrivit celui mai înalt responsabil al unei organizații internaționale cheie, criza energetică actuală atinge proporții fără precedent în întreaga istorie a umanității.

„Lumea se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa”

, a afirmat Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

Antonio Guterres, în funcția de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite, a ridicat o problemă suplimentară, și anume impactul sufocant asupra economiei mondiale ca rezultat al blocării unei căi navigabile cheie.

Condițiile de viață sunt extrem de dificile pentru populația obișnuită din Iran.

În ciuda armistițiului care a permis o revenire la normalitate pentru iranieni, viața de zi cu zi a acestora este puternic influențată de inflația galopantă și șomajul ridicat, care afectează o țară deja fragilizată de zeci de ani de sancțiuni internaționale.
Mahyar, 28 de ani, a declarat într-un interviu acordat unui jurnalist AFP la Paris:

Pentru mulţi dintre noi, a devenit dificil să plătim chiria şi chiar să cumpărăm alimente, iar unii nu mai au nimic

.
Societatea sa a procedat deja la disponibilizări masive, afectând 40% din forța de muncă.

Viața a devenit din ce în ce mai dificilă, afirmă Shahin Nampoor, un student în vârstă de 18 de ani.

„Mesele noastre sunt mai puţin pline”

,
spune el, descriind impactul războiului asupra economiei locale.
Acum, costurile au crescut considerabil,
fiind de zece ori mai mari decât înainte,
iar lipsa de stabilitate a prețurilor a devenit o problemă majoră.

• ţigări
• alimente

sunt exemple de produse ale căror prețuri variază acum liber,
fiecare vânzător impunându-și propriile tarife, potrivit tânărului.

Şaptesprezece persoane au decedat joi în urma unei noi serii de atacuri lansate de Israel asupra regiunii sudice a Libanului.

Libanul traversează un moment crucial, potrivit Ambasadei americane la Beirut, care a propus o întrevedere între Joseph Aoun, preşedintele libanez, şi Benjamin Netanyahu, premierul israelian.
Se consideră că această perioadă reprezintă o oportunitate cheie pentru Liban.

Nu există nicio declarație directă atribuită unui vorbitor specific.

Nu, corectat:

În urma evaluării situației din Liban ca fiind „la un moment de cotitură”, Ambasada SUA la Beirut a cerut organizarea unei reuniuni bilaterale între președintele Joseph Aoun și premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Conflitul din Liban a avut consecințe devastatoare, cu 2.500 de vieți pierdute și peste un milion de oameni care au fost nevoiți să părăsească locuințele lor de la începutul lunii martie, potrivit datelor oferite de către autorități.
Acțiunile întreprinse de Israel împotriva mișcării Hezbollah, susținută de Iran, au dus la o criză umanitară majoră în regiune.