Iranul redeschide internetul, dar numai pentru anumite grupuri

La 28 februarie, o perioadă de izolare digitală a început pentru milioane de iranieni, după ce țara a fost vizată de atacuri din partea Statele Unite și Israel. Această izolare a fost consecința unei decizii a autorităților iraniene de a întrerupe accesul la internet, măsură care a avut repercusiuni economice majore asupra sectoarelor care depind de conectivitate online, cum ar fi tehnologiile avansate și comerțul electronic, potrivit AFP și News.ro.

Reconectarea la internet a devenit posibilă pentru Amir-Hassan, un specialist în tehnologia informației în vârstă de 39 de ani, după o perioadă de restricții, dar numai prin accesarea unui serviciu privilegiat și contra cost.
Acest serviciu nu este însă pe placul tuturor utilizatorilor, la fel cum majoritatea iranienilor au fost privați de accesul la internet de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

Oferta a venit rapid, iar Amir-Hassan a luat imediat în considerare propunerea de a se înscrie într-un pachet special, destinat exclusiv Pro Internet, o soluție de internet de ultimă generație, concepută pentru anumite categorii de profesioniști și întreprinderi selectate.

Citește șiExpulzarea a doi delegați iranieni la ONU din Statele Unite

Nevoia de internet era stringentă pentru că, aşa cum afirmă el însuşi, 9,4 euro au fost suficiente pentru achiziţionarea unui pachet de date de 50 de gigaocteţi, o investiţie considerată necesară pentru stabilirea unui flux financiar constant.

„Aveam cu adevărat nevoie de el. Trebuia să am acces la internet pentru a-mi asigura venituri regulate”

, a declarat el într-o discuţie cu AFP.

La data de 5 aprilie, NetBlocks, o organizaţie neguvernamentală specializată în monitorizarea securităţii cibernetice, a raportat că această întrerupere a atins o durată record la nivel naţional.

Funcționalitatea limitată a rețelei locale de internet a persistat, permițând accesul la site-uri naționale, servicii financiare și aplicații de stat validate.

În ianuarie, reţeaua de internet a fost supusă unor limitări severe în timpul manifestaţiilor împotriva guvernului.
Restricţiile au afectat puternic utilizarea reţelei în acea perioadă.

Decizia de implementare a unui sistem de acces restricționat a internetului a generat numeroase critici.
Opoziția față de această abordare se face simțită în rândul populației.

Dezamăgirea lui Amir-Hassan faţă de sistemul de reglementare a internetului din Iran este evidentă:

„Acest model care stabileşte categorii şi clasificări pentru internetul din Iran nu este bun”

. El crede că Iranul are o motivaţie financiară pentru această abordare, după cum afirmă:

„Este evident că este o modalitate de a face bani”

pentru stat.

Un bărbat de 30 de ani a reușit să utilizeze serviciile de mesagerie WhatsApp și Telegram datorită unei conexiuni speciale, însă accesul la alte platforme online, cum ar fi Instagram, X și YouTube, a rămas restricționat în Iran, țara în care aceste site-uri sunt inaccesibile de mult timp fără utilizarea unei rețele virtuale private (VPN) care să permită ocolirea blocajelor impuse.

Potrivit lui Amir-Hassan, anumite persoane abonate sunt acuzate că susțin o administrație care „oferă acest serviciu în mod nejustificat”.

În urma restricțiilor, Behrouz Mahmoudi-Bakhtiari, un cunoscut profesor de lingvistică de la Universitatea din Teheran, se confruntă cu dificultăți în a accesa internetul de la domiciliu. Acesta este unul dintre profesioniștii care nu se bucură de acces complet la internet. Potrivit propriilor declarații,

nu are posibilitatea de a accesa internetul decât de la locul de muncă

. Această limitare îi afectează activitățile zilnice și îi restrânge accesul la informații.

Restricțiile de acces la internet sunt din nou impuse imediat după ieșirea din mediul universitar, în timp ce unii colegi au deja posibilitatea de a-și continua activitatea online fără probleme, după ce au primit o cheie specială.

„Imediat ce ieşim din universitate, redevenim cetăţeni de mâna a treia, nu mai avem acces la internet”

Multe voci critice, printre care şi cotidianul reformist Shargh, s-au ridicat împotriva unei situaţii în care accesul la internet este condiţionat, acesta fiind oferit doar anumitor persoane. În acest context, mass-media a vorbit despre „internet pe porţii”, un sistem care are drept rezultat

„transformarea internetului (…) într-un privilegiu”

.

Normalitatea va fi restabilită atunci când Fatemeh Mohajerani, purtătoarea de cuvânt a guvernului, a dat asigurări că situația se va stabiliza după ce efectele conflictului vor înceta să mai influențeze. Aceasta a atribuit amenințările la adresa securității naționale acțiunilor ostile ale

dușmanilor

americani și israelieni.

Utilizarea de rețele private virtuale a devenit o obișnuință pentru iranieni în ultimii ani, în scopul de a accesa platformele populare de socializare online.
Abonamentul „Pro Internet” însă, a cărui costuri suplimentare s-au adăugat recent la cheltuielile deja ridicate cauzate de inflație și criza economică, reprezintă o povară financiară considerabilă pentru mulți.

Limitările prețului au determinat-o pe Mehdi, o graficiană în vârstă de 34 de ani, să considere că „volumul de date oferit la acest preț nu merită”.
În ciuda acestui fapt, ea a ales să utilizeze acest serviciu Mehdi a optat pentru această soluție strict din motive profesionale.

„Nu toată lumea îşi poate permite”

acest serviciu, recunoaște ea.

Kaveh, un artist în vârstă de 38 de ani, a ales să nu se aboneze la serviciul de internet de calitate superioară, Pro Internet, deși avea această opțiune disponibilă.
El consideră că acest serviciu reprezintă o mică parte din libertate care este oferită unor persoane selectate, la un cost care este de aproximativ zece ori mai mare decât tariful standard.
În opinia sa, acest serviciu este oferit „unora dintre noi ca o favoare, la un preţ de zece ori mai mare decât în mod normal”.