Isărescu contestă ancheta ROBOR, Consiliul Concurenței răspunde

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a accentuat faptul că decizia finală a instituției nu a fost încă adoptată. Documentul înaintat băncilor are caracter preliminar și...

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a accentuat faptul că decizia finală a instituției nu a fost încă adoptată.
Documentul înaintat băncilor are caracter preliminar și este posibil să fie ajustat ulterior, în urma procesului de audieri, perioadă în care entitățile financiare vor avea ocazia să-și expună opiniile.
Această etapă fiind crucială pentru definitivarea rezultatelor, Consiliul Concurenței este precaut în a înainta concluzii oficiale până la încheierea procedurilor, potrivit Hotnews.

În realitate, obiectul de studiu al Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței este reprezentat de investigațiile privind funcționarea corectă a mecanismelor de stabilire a ratelor dobânzilor pe piața financiară, după ce Mugur Isărescu a ridicat întrebări legate de modul în care se calculează ROBOR. Consiliul Concurenței a dorit să ofere explicații și să lămurească neclaritățile semnalate de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, cu privire la aceste investigații.

Investigația are în vedere felul în care băncile implicate în calcularea ROBOR furnizează zilnic cotațiile lor. În esență, se suspectează că băncile ar putea să nu acționeze în mod complet independent una de cealaltă în procesul de stabilire a valorilor. Acest fenomen ar putea compromite exactitatea indicatorului. Pentru ca ROBOR să reprezinte în mod fidel situația de pe piața interbancară, este crucial ca aceste cotații să fie independente. În cazul în care există o coordonare între bănci, indicele respectiv ar putea fi denaturat, ceea ce ar avea un impact direct asupra cheltuielilor suportate de clienți.

Citește șiPrima turbină pe gaz a centralei Mintia a fost pornită. Bolojan: „Mai multă energie produsă în țară, mai puține importuri”

Înțelegerea importanței ROBOR pentru economie și pentru populație în general este esențială. Indicele ROBOR are un impact semnificativ asupra situației financiare a cetățenilor și a climatului economic general. Este un factor cheie care influențează costurile creditelor și, implicit, cheltuielile populației.

Indicatorul ROBOR este o rată a dobânzii la care instituțiile bancare se împrumută reciproc în moneda națională, fiind calculată în fiecare zi pe baza ofertelor primite de la un grup de 10 instituții financiare majore. Ulterior, după excluderea valorilor aberante, se determină media valorilor rămase. Acest indice are un impact direct asupra ratelor dobânzilor la creditele în lei cu dobândă variabilă, în special a celor acordate anterior introducerii IRCC. Pentru o mare parte a populației românești, rata ROBOR la 3 sau 6 luni reprezintă un factor primordial în stabilirea sumei lunare a ratelor. Dinamica acestui indicator este condiționată de nivelul de lichiditate de pe piață și de deciziile Consiliului de Administrație al BNR referitoare la dobânda de bază. În situațiile de instabilitate financiară, se înregistrează o creștere a ROBOR, ceea ce conduce la majorarea costurilor aferente creditelor.

Se vehiculează posibilitatea unor penalități, iar la nivel global se discută despre un caz similar.

În cazul în care vor fi confirmate încălcări ale reglementărilor, organismul de concurență avertizează că amenzile ar putea fi considerabile. Potrivit legislației în vigoare, acestea pot ajunge la 10% din totalul veniturilor, ceea ce, în cazul băncilor mari, s-ar putea traduce prin sume imense, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro. Au existat precedente în Europa și SUA, unde au fost examinate situații similare, unele dintre ele încheiate cu penalități consistente aplicate pentru manipularea anumitor indicatori financiari cheie. Hotărârea Consiliului Concurenței poate fi atacată ulterior în fața instanței de judecată, începând cu Curtea de Apel București și continuând cu Înalta Curte.

La Banca Națională a României (BNR) s-a înregistrat o poziție referitoare la acuzațiile aduse, și anume că există o confuzie și anumite dificultăți în ceea ce privește procesul de comunicare.

Funcționarea pieței monetare a fost subiectul unor interpretări greșite, potrivit criticilor publice făcute de guvernatorul Băncii Naționale a României.
ROBOR a fost în centrul atenției, iar oficialul a explicat că ratele dobânzilor interbancare sunt, prin esența lor, interconectate.
Această interconectare, a adăugat el, nu ar trebui să fie confundată cu un acord anticoncurențial.
Mecanismul ROBOR este vital pentru implementarea eficientă a politicii monetare în cadrul economiei.
Isărescu a avertizat, de asemenea, cu privire la efectele mediatice potențial periculoase ale dezbaterii, determinate de lipsa de înțelegere a publicului cu privire la mecanismele financiare complexe.

Ancheta a scos la iveală o serie de declarații. Opiniile exprimate în spațiul public au stârnit o reacție.

O investigație a fost lansată în urma unor declarații surprinzătoare făcute de guvernator în 2022, în care acesta considera că băncile au avut o reacție excesivă, determinând ROBOR să depășească nivelul ratei dobânzii de referință. Ulterior, Consiliul Concurenței a inițiat o anchetă și a desfășurat inspecții neanunțate la cele 10 bănci participante la calcularea indicelui.

În acest context, s-au înregistrat și reacții din partea sindicatelor.

Mai exact, Blocul Național Sindical a adus acuzații împotriva BNR, susținând că instituția financiară încearcă să manipuleze sau să compromită ancheta și a solicitat implicarea Parlamentului.
Printre solicitările organizației se numără și crearea unei comisii de anchetă care să examineze rolul BNR în monitorizarea pieței și posibilele intervenții anterioare asupra ratelor dobânzilor.

Decizia finală este pe punctul de a fi luată.

Următorul pas în procesul de evaluare îl reprezintă acordarea unui termen de 30 de zile celor 10 instituții bancare implicate pentru a prezenta pozițiile lor față de raportul preliminar.
Consiliul Concurenței va avea în vedere toate argumentele aduse pentru a stabili dacă au existat încălcări ale legislației sau nu.

Nu avem o țintă exactă pentru finalizarea investigației

, însă obiectivul este ca aceasta să fie încheiată cel târziu la jumătatea anului 2026.
În scenariul în care decizia nu va putea fi luată în acest an, aceasta ar putea fi amânată pentru anul viitor.
În urma evaluării, cazul ROBOR s-ar putea dovedi a fi unul dintre cele mai importante dosare de concurență din România, cu repercusiuni directe asupra sistemului bancar și a unui număr mare de clienți, posibil milioane.

COMENTARII / 0