Israelul recunoaște genocidul armean, dar tace despre Holodomor

O schimbare de poziție a avut loc în cadrul guvernului israelian, care a decis să acorde o recunoaștere oficială tragediei armene.
Această problemă a reprezentat timp de mai multe decenii un subiect delicat în cadrul relațiilor diplomatice, fiind menținut într-o zonă de tabu pentru a preveni orice deteriorare a legăturilor cu Ankara.
În prezent, se pare că Israelul a optat pentru o strategie alternativă.

Decizia privind recunoașterea genocidului armean a fost analizată de Ihor Semivolos, expert la Centrul de Studii privind Orientul Mijlociu, în articolul intitulat „Genocidul armean, dar nu și cel ucrainean: Cum folosește guvernul israelian istoria ca instrument politic”.
Israelul este, potrivit acestuia, principalul câștigător și forța motrice din spatele acestei decizii, care vizează aplicarea unei lovituri politice asimetrice Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei, relatează European Pravda.

Semivolos relatează că, post-atac Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, liderul turc a fost perceput de Tel Aviv ca fiind extrem de critic în discursurile sale anti-israeliene, depășind astfel orice limită. Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a optat pentru o strategie de consolidare internă a unității și, concomitent, de sancționare a Ankara pentru rolul său în regiune, după ce relațiile bilaterale cu Turcia erau deja grav deteriorate.

Citește șiVideo SBU descoperă secretul: cum a ajutat un agent rus atacurile cu drone asupra Kievului cu stații de retransmisie

Se consideră că Turcia ar putea lua măsura extremă de a încheia complet legăturile diplomatice cu Israelul, însă Turcia va căuta, probabil, sprijinul Washingtonului în această situație.

Au izbucnit proteste diplomatice ca reacție la această situație.

În ciuda exprimării unei protest diplomatic oficial față de solidaritatea cu Turcia, orașul Baku se adaptează la o nouă configurație regională.

Potrivit unei evaluări, având un grad sporit de flexibilitate, Republica Azerbaidjan va adopta o poziție mai nuanțată, evitând o reacție excesivă. În loc de aceasta, va exploata resursele sale energetice și noua configurație geopolitică, împreună cu grupurile de lobby turcești, cu scopul de a încetini și a amâna la maximum procesul de adoptare a acestei propuneri legislative în cadrul Knessetului.

„Având o marjă de manevră mai mare, Azerbaidjanul nu va reacționa exagerat. În schimb, își va folosi pârghia petrolieră și noul echilibru geopolitic, împreună cu lobbyiștii turci, pentru a dilua și a amâna cât mai mult posibil adoptarea finală a proiectului de lege în Knesset”

, afirmă directorul executiv al Centrului pentru Studii din Orientul Mijlociu.

În prezent, Armenia se confruntă cu o situație complexă, deoarece schimbarea percepțiilor istorice tradiționale din partea premierului său reprezintă un efort de reconciliere dificilă cu Turcia. Această abordare restrictivă face ca Erevanul să nu poată exprima cu entuziasm aprecierea sa față de Israel.

Potrivit expertului, o astfel de decizie ar putea destabiliza considerabil legăturile cu Republica Islamică Iran, care constituie în prezent unica legătură logistică vitală a Armeniei cu restul lumii.

Chestiunea Holodomorului a reapărut recent în contextul relațiilor internaționale complicate.

Dezbaterile privind recunoașterea Holodomorului din perioada 1932-1933 ca genocid reprezintă o altă latură esențială a acestui subiect, după cum afirmă Semivolos.

Nu există o poziție clară din partea Knessetului

pe această temă, care să confirme sau să infirme caracterul genocidar al evenimentului respectiv.
În acest context, se remarcă o anumită rezervă a Knessetului în abordarea acestei chestiuni.
Această rezervă se reflectă în deciziile luate de către Knessetul în legătură cu Holodomorul.

Argumentele susținute de acesta sunt legate de o abordare strategică a Israelului, care se sprijină pe două temelii: o apărare fermă a ideii de unicitate a Shoah-ului și o relație pragmatică cu Kremlinul.

În abordarea sa a afacerilor internaționale, Israelul se concentrează în principal pe amenințările tactice imediate, ceea ce face ca tragedii istorice ale altor națiuni, precum cea a poporului armean sau ucrainean, să fie percepute la Tel Aviv mai degrabă ca oportunități strategice sau riscuri geopolitice actuale, decât ca chestiuni de moralitate universală.
Prin urmare, autorul trage concluzia că aceste evenimente istorice vor continua să fie văzute în acest mod.