Rada Supremă a aprobat în ziua de joi, cu unanimitate, o declarație, însoțită de 261 de voturi în favoarea, fără voturi împotriva și fără abținere, conform Daily News Hungary.
Documentul confirmă explicit că populația civilă maghiară din regiune a suferit represii de amploare în 1944–1946.
În masă au fost efectuate arrestări și au avut loc deportări în Gulag.
Citește șiUE trebuie să elaboreze propriul plan de pace în Ucraina, pentru că este „singurul susținător serios”, spune comisarul apărării
În toamna anului 1944, odată cu retragerea trupelor ungare și germane, Transcarpatia a trecut sub autoritatea administrației militare sovietice.
Însoțite de NKVD, poliția secretă sovietică, și de SMERSH, serviciul de contrainformații militare sovietic, autoritățile au realizat capturi de masă ale bărbaților civili cu vârste de la 18 la 50 de ani, sub pretextul mobilizării pentru muncă.
În Transcarpatiei, mii de locuitori pașnici au fost trimisi în Gulag, un vast sistem sovietic de lagăre de muncă forțată, fără a avea o hotărâre judecătorească. Rada Supremă le-a calificat aceste operațiuni ca fiind
„crime comise de regimul totalitar comunist”
.
Ce înseamnă „malenky robot”?
Declarația menționează în mod expres „malenky robot”, expresie folosită pentru deportările în masă ale maghiarilor și germanilor din Transcarpatia de către autoritățile sovietice după cel de-al doilea război mondial.
Termenul, care în acest context desemnează „muncă temporară”, își are rădăcinile în pretextul folosit pentru deportarea civililor: li se promitea că vor fi transportați pentru o perioadă scurtă la o activitate de muncă. În realitate, mulți au ajuns în penitenciare din Uniunea Sovietică, iar un număr considerabil nu s-a întors niciodată la domiciliu.
Acest comunicat exprimă o condamnare a represiunilor la care a fost supusă populația de etnie germană din Transcarpatia în aceeași perioadă.
Ucraina intenționează să onoreze victimele.
În cadrul declarației se prevede amplasarea unor plăci de comemorare pentru victime, susținerea cercetărilor științifice și crearea unor inițiative educaționale privind persecuțiile din Transcarpatia. În plus, autoritățile ucrainene doresc să asigure publicului acces la documentele de arhivă legate de aceste evenimente.
Conform Parlamentului de la Kiev, Ucraina, ca stat democratic care respinge toate formele de totalitarism, se află în obligație morală de a recunoaște aceste crime istorice și de a onora memoria victimelor.
În contextul discuțiilor despre aderarea la UE, Kiev și Budapesta se confruntă cu tensiuni.
Relațiile dintre Ucraina și Ungaria rămân tensionate, iar motivul principal este procesul de aderare al Kievului la Uniunea Europeană. Budapesta continuă să blocheze anumite faze ale negocierilor, se opune unei aderări accelerate a Ucrainei și solicită autorităților din Kiev să pună în practică un acord referitor la drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.
În această situație, hotărârea adoptată de Parlamentului ucrainean constituie un semn politic și simbolic deosebit pentru Budapesta, deși tensiunile dintre cele două state nu au fost încă soluționate.
COMENTARII / 0