Kovesi: Fraudarea bugetului UE, mult mai gravă decât se credea

În cadrul unei declarații recente, Laura Codruţa Kovesi a menționat că eforturile depuse au fost demarate imediat, cu o viteză maximă și cu resurse alocate, care însă nu au fost niciodată la nivelul așteptat pentru o sarcină de asemenea amploare. Rezultatele acestor eforturi au fost prezentate în raportul anual al instituţiei în faţa Comitetului pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne al Parlamentului European.

„Am făcut ceea ce trebuia să facem. Nu treptat, într-un viitor îndepărtat, ci din prima zi, cu viteză maximă, cu resurse care nu au fost niciodată proporţionale cu amploarea sarcinii.”

Citește șiVideo Grindeanu, după anunțul lui Simion privind absența AUR din comisii și plen: Încă o dovadă că i-au ținut în funcție pe Bolojan și restul

De asemenea, Laura Codruţa Kovesi a adăugat că percepția asupra nivelului de fraudare a bugetului UE a fost, în fapt, subevaluată, după cum a afirmat în timpul prezentării raportului anual al instituţiei.

La preluarea mandatului la EPPO, Laura Codruţa Kovesi a remarcat că nu avea la dispoziţie resurse umane adecvate pentru funcţionarea eficientă a acestei instituţii. Ea a menţionat că, iniţial, nu avea personal operaţional suficient, iar procurorii disponibili lucrau în regim de jumătate de normă. Potrivit acesteia, numărul de cazuri pe care trebuia să le gestioneze era considerabil, ajungând până la o mie. În acest context, Kovesi a făcut această declaraţie, având ca succesor pe Andres Ritter, cetăţean german care a activat anterior ca adjunct al procurorului-şef european, până în prezent adjunct al procurorului-şef european.

„fără personal de sprijin operaţional, cu procurori cu jumătate de normă şi maximum o mie de cazuri la viteză de croazieră”

Într-o declarație recentă, Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef european, a exprimat anumite rezerve cu privire la ipotezele inițiale, afirmând că acestea au fost supuse unui anumit nivel de scepticism. Potrivit acesteia, i-a fost sugerat să se mulțumească cu rezultatele obținute până în prezent și să considere deja un succes existența unui Parchet la nivel european,

„era grozav să existe un Parchet în Europa”

, a adăugat ea.

În fiecare an, numărul de cazuri raportate variază între 1.200 și 3.600. Statisticile oficiale confirmă această amplitudine.

În documentul care prezintă activitățile desfășurate, Laura Codruța Kovesi a făcut o evaluare potrivit căreia numărul de dosare pe care Biroul Procurorului European (EPPO) le gestionează în paralel a ajuns la 3.600 anual, în creștere față de 1.200, cifră înregistrată la începutul mandatului său.

Există încă spațiu pentru îmbunătățiri

, a afirmat ea, exprimându-și totodată recunoștința față de statele membre și Parlamentul European pentru sprijinul acordat EPPO.

Potrivit Laura Codruţa Kovesi, trei elemente cheie au contribuit la starea actuală: numărul de procurori delegaţi europeni în cadrul EPPO este satisfăcător, ceea ce a dus la o creştere a numărului de arestări şi a raportărilor primite de la autorităţile naţionale. De asemenea, sporirea numărului de personal de suport a jucat un rol important, la fel ca şi faptul că

„se deschid mai multe cazuri decât se închid”

.

Potrivit Laura Codruţa Kovesi, cu cât se prelungeşte această situaţie, cu atât sarcinile EPPO vor fi mai voluminoase.

Cu cât va dura mai mult această situaţie, cu atât va fi mai mare volumul nostru de muncă

, a afirmat Kovesi, care a mai adăugat că EPPO a atins deja limita capacităţii sale actuale.

Într-un context în care bugetul Uniunii Europene este supus unor presiuni financiare considerabile, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european, a exprimat opinii alarmante cu privire la amploarea fraudelor financiare care afectează resursele UE. Potrivit estimărilor, nivelul real al fraudării este mult mai ridicat decât cifrele oficiale raportate anterior.

„Nivelul fraudării bugetului UE a fost subestimat,”

a declarat ea, sugerând că mecanismele actuale de detecție și prevenire a fraudei fiscale sunt insuficiente pentru a combate eficient acest fenomen. În urma evaluărilor, rezultă că bugetul UE suportă consecințe financiare majore din cauza activităților ilicite care rămân nedetectate.

În ultimele luni ale anului precedent, 21% din dosarele pe care le investigau procurorii europeni priveau escrocherii legate de cheltuieli curente care afectau fondurile UE pentru redresare şi rezilienţă, pondere pe care Laura Codruţa Kovesi a apreciat-o ca fiind „semnificativă” şi a prognozat că aceasta va avea o tendinţă de creştere în anul în curs.

Este indispensabilă implicarea ei în discuțiile actuale privind structura de combatere a fraudei în cadrul UE. Laura Codruţa Kovesi subliniază că orice obiectiv european este verosimil numai dacă putem asigura protecția efectivă a fondurilor. În acest context, ea a remarcat că

încă mai este mult de îmbunătățit

în ceea ce privește protecția bugetului UE.

Potrivit Laura Codruţa Kovesi, fraudele fiscale legate de TVA şi taxe vamale constituie o proporţie considerabilă din dosarele aflate în curs de soluţionare.

„aproximativ o treime”

din cazuri sunt aferente acestui tip de fraudă, însă impactul financiar este mult mai semnificativ,

„două treimi din daunele raportate”

fiind consecinţa directă a acestor activităţi ilicite.

În acest moment, 45 de miliarde de euro reprezintă valoarea fraudelor fiscale pe care Oficiul European pentru Procuratură le anchetează și le supune procesului.

Potrivit Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef european, importurile masive de mărfuri din China sunt orchestrate de reţele infracţionale. UE este acoperită de importuri frauduloase care au crescut vertiginos, a adăugat ea, afirmând că:

UE „este literalmente inundată de importuri frauduloase”.

Aceste declarații au fost făcute în contextul unei anchete privind reţele infracţionale care organizează importuri masive de bunuri din China.

Procurorul-şef european Laura Codruţa Kovesi a afirmat că reţelele infracţionale nu numai că ne fraudează bugetele, ci constituie şi o ameninţare majoră pentru securitatea noastră. În acelaşi timp, ea consideră că frauda pe care o aducem în lumină demonstrează o slăbire sistemică a politicii comerciale a UE.

Aceste reţele infracţionale nu doar ne fraudează bugetele. În mod evident, ele reprezintă şi o mare ameninţare pentru siguranţa noastră. Dar, în opinia mea, nivelul fraudei pe care îl scoatem la lumină indică, de asemenea, o slăbire sistematică a politicii comerciale a UE

, a explicat Laura Codruţa Kovesi, avertizând că UE

trebuie să ofere un răspuns convingător

la necesitatea de a desfiinţa aceste reţele.