Kovesi vs Guvernul Greciei: acuzații grave și răspunsuri evazive

În urma acuzațiilor formulate de Laura Codruța Kovesi, guvernul elen a optat pentru o poziție de așteptare, abținându-se de la orice comentariu oficial până în momentul publicării acestui articol, sâmbătă după amiază.

Laura Codruța Kovesi a cerut Comisiei Europene să declanșeze procedura de suspendare a fondurilor europene pentru Atena

, ca urmare a presupusei obstrucționări a anchetelor de către guvernul grec.
Într-un mod indirect, Ministerul Justiției din Grecia a dezvăluit, prin intermediul unor surse din presa locală, că șefa Parchetului European ar fi manifestat anterior acordul său față de modificările legislative pe care acum le contestă.

Citește șiNicușor Dan are patru nume de premier pe lista scurtă, înaintea consultărilor de la Cotroceni - Surse

Articolul continuă prezentând detalii suplimentare Guvernul Greciei a optat pentru o poziție evazivă în legătură cu acuzațiile grave lansate de Laura Codruța Kovesi, în loc să ofere un răspuns direct. Informația a fost transmisă pe surse, sugerând că șefa Parchetului European ar fi fost de acord cu anumite modificări legislative. În urma acestei situații, Kovesi a înaintat o solicitare către Comisia Europeană pentru a impune sancțiuni maxime, ca urmare a presupusei obstrucționări a anchetelor.

Detalii nespecificate au ajuns în posesia numeroaselor publicații importante din Grecia, care au adus în discuție faptul că tocmai Laura Codruța Kovesi a exprimat public opinii critice la adresa modificărilor legislative.

În ciuda acuzațiilor formulate de Laura Codruța Kovesi, guvernul Kyriakos Mitsotakis nu și-a exprimat oficial poziția cu privire la criticile aduse de șefa Parchetului European.

Potrivit unor surse din Ministerul Justiției, reacția Parchetului European la inițiativele legislative din Grecia nu a fost una de surprindere.
Laura Codruța Kovesi, procuroarea europeană, ar fi recunoscut în public că a avut loc un schimb de informații și discuții despre modificările legislative propuse.
Aceste aspecte, susțin surse din minister, demonstrează că acuzațiile privind lipsa de comunicare nu sunt fondate.
Informația a fost relatată sâmbătă de publicația Kathimerini.

În urma unei solicitări ferme, Laura Codruța Kovesi, procurorul șef european, a înaintat Comisiei Europene o scrisoare în care a cerut, în data de vineri, să fie activat un mecanism specific.
Acest mecanism poate avea drept rezultat suspendarea fondurilor europene acordate Greciei.
Scrisoarea respectivă conține acuzații aduse de Kovesi potrivit cărora autoritățile din Grecia ar obstrucționa activitatea desfășurată de procurorii europeni.

Comunicatul Parchetului European subliniază că modificarea Codului de procedură penală al Greciei are consecințe nefaste asupra capacității EPPO de a conduce investigații și de a urmări penal în mod eficace infracțiunile care intră în competența sa în Grecia.

Modificarea pripită a Codului de procedură penală al Greciei, care instituie o procedură specială pentru infracțiunile grave comise de deputați, are un efect negativ asupra capacității EPPO de a investiga și urmări penal în mod eficient infracțiunile care țin de competența sa în Grecia.

În continuare, se menționează că refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște în totalitate decizia Colegiului EPPO din 12 noiembrie 2025, privind reînnoirea mandatului a trei procurori europeni delegați pe o perioadă de 5 ani, afectează independența EPPO în Grecia.

În plus, refuzul recent al Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște pe deplin efectul deciziei luate de Colegiul EPPO la 12 noiembrie 2025, de a reînnoi mandatul a trei procurori europeni delegați pentru o perioadă de 5 ani, are un efect negativ asupra independenței EPPO în Grecia

În urma dezvăluirilor făcute de surse G4Media, Codul de procedură penală din Grecia a suferit modificări legislative în timp record. Noile reglementări au fost înaintate Parlamentului marți seara și a doua zi dimineață au fost deja aprobate. În esență, a fost creată o procedură specială pentru cazurile care îi implică pe membrii Parlamentului, astfel încât EPPO să nu mai poată iniția investigații.

• Modificarea inițială prevedea excluderea totală a posibilității de investigare de către EPPO.
• În cele din urmă, s-a adoptat o formă care limitează durata anchetei la 4 luni.

„Au făcut și alte modificări prin care procurorii care au acum dosarul (care îi vizează pe cei 11 parlamentari eleni, n.red.) să nu mai poată lucra. Totul în mai puțin de 24 ore”

, au declarat sursele G4Media. Modul în care au procedat politicienii eleni prezintă similarități cu acțiunile întreprinse de Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu în cazul OUG 13.

În cazul în care propunerea Laurei Codruța Kövesi va fi acceptată, aceasta va avea repercusiuni semnificative. Recurgerea la mecanismul de condiționalitate, care poate duce la suspendarea fondurilor europene, reprezintă o măsură extremă pentru Bruxelles, iar decizia Parchetului European de a o invoca demonstrează că situația cu Atena a atins un nivel critic.