Primăria Sectorului 1 se concentrează pe amenajarea Lacului Grivița, prima dintre cele trei investiții prevăzute pentru Grivița, Băneasa și Străulești, lacuri emblematice pentru nordul Bucureștiului, din salba râului Colentina. Valoarea totală estimată a amenajărilor se apropie de un miliard de lei, potrivit primarului George Tuță. Mai departe pe cursul râului Colentina, în Sectorul 2, proiectul „Ape Vii” se află încă în etapa elaborării studiului de fezabilitate, la peste doi ani de la selectarea sa, în septembrie 2024, printr-un concurs internațional de soluții organizat în mandatul lui Radu Mihaiu (USR).
În cadrul expoziției „Vederi din natură”, la Galeria BAF din Piața Amzei, s-au abordat proiectele, poluarea apei și întreținerea lacurilor, în data de joi, 5 noiembrie. În cadrul acestei întâlniri, au fost prezenți primarul Sectorul 1, George Tuță, arhitectele Laura Cristea (Pelinu Projects) și Esenghiul Abdul (Studio Beros Abdul), arhitectul Emil Ivănescu, președintele OAR București, Sergiu Petrea, și directorul Asociației Parcul Natural București, Dan Bărbulescu.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a fost menționat printre invitați, dar nu a sosit.
Citește șiRomânia are din nou energie nucleară. Reactorul 1 de la Cernavodă a livrat în sistem primii peste 40 MW după trei luni de pauză
Sectorul 1: plan de finanțare în etape, începând cu Lacul Grivița.
George Tuță a explicat că proiectul „Promenada verde”, pentru lacurile Băneasa, Grivița și Străulești, pornește de la studiul de fezabilitate elaborat în 2022, în mandatul anterior. Documentația a trecut printr-o perioadă îndelungată de avizare, potrivit lui, iar valoarea estimată a celor trei investiții se apropie de un miliard de lei. „Nu avem bugetul acesta deodată”, a declarat Tuță. Primarul Sectorului 1 a susținut că începerea simultană a lucrărilor, fără finanțarea necesară pentru toate cele trei lacuri, ar putea duce la prelungirea șantierelor și la modificarea costurilor. Administrația a ales astfel să se concentreze pe Lacul Grivița, pentru care primarul spune că există resursele necesare.
Conform declarațiilor sale, licitația a fost reluată în urma ajustărilor cerințelor tehnice propuse de participanți. Tuță a manifestat speranța că alegerea câștigătorilor se va realiza simultan cu aprobarea noului buget, fără a indica o dată de începere a lucrărilor. Primarul a subliniat și restricțiile temei inițiale, definite înainte de intrarea în funcție: construirea unei promeniade, a traseelor pentru biciclete și alergare și a acceselor către maluri. El a menționat că tema nu a fost supusă unei consultări publice și a comparat această metodă cu procedura de concurs de soluții aplicată în Sectorul 2.
Tuță a comunicat că conducerea sa explorează modalități de a lega promenada cu alte zone din apropierea lacurilor, chiar și prin colaborarea cu operatori privați. Printre provocările menționate de el se numără împărțirea responsabilităților între autoritățile responsabile de apă, maluri și proprietăți adiacente.
„Ape Vii”: proiectarea se bazează pe apă, nu doar pe promenadă
În Sectorul 2, echipele Pelinu Projects și Studio Beros Abdul lucrează la studiul de fezabilitate pentru „Ape Vii”, propunerea câștigătoare a concursului internațional ale cărui rezultate au fost anunțate în septembrie 2024, organizat de primărie împreună cu Ordinul Arhitecților din România. Proiectul, început în mandatul lui Radu Mihaiu (USR), a fost preluat de administrația condusă de Rareș Hopincă (PSD), care însă nu a anunțat o dată estimativă pentru începerea lucrărilor. Deși anunțat între invitați, actualul primar nu a participat, astfel că nu a putut răspunde întrebărilor despre proiect. Arhitectele au explicat că abordarea urmărește funcționarea lacurilor și relația lor cu malurile și cartierele, nu doar realizarea unui traseu pietonal.
Desenele din cadrul proiectului „Ape Vii” prezintă propuneri pentru plantare, trotuare, acces la apă și legătura spațiilor de pe malurile Colentinei. Fotografie: Alina Mihai / G4Media
Schițele expuse în expoziție prezintă sugestii pentru alei, conexiuni de la mal la mal, turnuri de observare, intrare în apă și exerciții fizice. De asemenea, sunt incluse zone verzi, împreună cu spații de relaxare, baie sau plajă. Aceste concepte reprezintă idei de design, iar posibilitatea de a folosi apa pentru „îmbăiere” depinde de soluționarea problemelor de calitate a apei și de satisfacerea condițiilor de autorizare.
În cadrul conversației a emergit spontan necesitatea unei abordări unificate pentru întreaga salbă de lacuri: apa curge de la Sectorul 1 la Sectorul 2, astfel încât acțiunile din aval sunt influențate de ceea ce se întâmplă în amonte.
Insulele cu plante pot diminua nutrienții, însă nu elimină în totalitate contaminarea apei.
Calitatea apei a fost una dintre principalele preocupări exprimate de public, iar un specialist din echipa de studii de mediu a precizat că se analizează soluții inspirate de natură, printre care insulele flotante cu plante indigene. Acestea ar putea contribui la diminuarea excesului de nutrienți din apă, însă nu reprezintă, de unul singur, o soluție pentru contaminarea bacteriană.
Probele analizate în cadrul proiectului au indicat bacterii coliforme, inclusiv în apa subterană prelevată, potrivit explicațiilor prezentate în dezbatere. Au fost discutate mai multe posibile surse de poluare, între care deversările necontrolate de ape uzate și scurgerile din agricultură, fără să fie prezentată o identificare completă a acestora. „Ori tratăm cauza, ori tratăm efectul”, a spus specialistul. El a explicat că intervențiile din proiect pot acționa asupra unor efecte ale poluării, însă sursele trebuie, la rândul lor, identificate și eliminate.
Echipa a sugerat un studiu pilot în zona Petricani pentru a monitoriza legătura dintre reducerea nutrienților și încărcătura bacteriană. Membrii au abordat și acumularea metalelor grele în sedimente. Îndepărtarea sedimentelor din anumite zone a fost prezentată ca o posibilă intervenție, însă s-a subliniat că este o operațiune costisitoare și necesită o evaluare atentă. Nu a fost stabilit termenul în care lacurile ar putea fi autorizate pentru îmbăiere.
Cheltuia de întreținere-mentenață persistă și trebuie diminuată după amenajare.
Discuția s-a întoarsă la aspectul menținerii spațiilor odată cu finalizarea investițiilor. Arhitectele au precizat că vegetația și habitatele evoluează în timp, iar proiectele presupun monitorizare continuă și intervenții periodice.
Înlocuirea unor specii invazive de arbori de pe malurile Colentinei a fost dată ca exemplu de intervenție care trebuie realizată în etape. Soluția nu poate fi redusă la eliminarea tuturor arborilor vizați și plantarea simultană a altora. Folosirea vegetației adaptate locului și colectarea apei pluviale au fost discutate și în raport cu reducerea necesarului de întreținere.
Sergiu Petrea, președintele OAR-București, a precizat că un concurs de arhitectură facilitează compararea mai multor propuneri și evaluarea acestora de către un juriu de experți, pe baza unor criterii predefinite. Participanții au abordat și tema continuării investițiilor între mandate, subliniind aprecierea pentru faptul că proiectul Sectorului 2 a fost preluat și perpetuat de administrația curentă.
Directorul Asociației Parcul Natural București, Dan Bărbulescu, a legat amenajarea lacurilor de protejarea și conectarea zonelor naturale ale Capitalei, apreciind că natura începe să fie înțeleasă ca parte a infrastructurii orașului. Asociația pe care o conduce a contribuit la demersurile pentru declararea celor trei arii naturale protejate din București — Parcul Natural Văcărești (2016), Pajiștea Petricani (2025) și Valea Saulei (2026) — și susține acordarea acestui statut și Pădurii Băneasa.
Vederi din natură rămâne deschisă până la 15 noiembrie.
Dezbaterea a avut loc în expoziția „Vederi din natură”, construită în jurul unui leagăn roșu amplasat, pe parcursul anului, în șase zone: Pădurea Băneasa, Valea Saulei, Pajiștea Petricani, Stufărișurile din Dobroești-Pantelimon, Lunca Dâmboviței și Parcul Natural Văcărești. Oamenii invitați să se dea în leagăn au povestit amintiri, dorințe, temeri sau experiențe personale, iar înregistrările sunt prezentate în galerie.
Leagănul roșu, componentă a inițiativei „Vederi din natură”, a fost expus în Galeria BAF după ce a fost amplasat în șase zone naturale din București și din împrejurimi. Foto: Alina Mihai / G4Media
Expoziția „Vederi din natură” este prezentată, adunând relatări ale participanților capturate în spațiile verzi ale Capitalei. Foto: Alina Mihai / G4Media
Pe lângă acestea, Ape Vii și imagini din proiectul intitulat Contrast. Natura în urban sunt prezentate, efectuate de Rangerii Urbani în cadrul atelierelor organizate de Alex Busuioceanu.
Expoziția a fost inițializată de Asociația Parcul Natural București, fiind cofinanțată de Administrația Fondului Cultural Național și găzduită de Galeria BAF prin Ordinul Arhitecților din România – Filiala București.
Poate fi accesată până la 15 noiembrie, în intervalul marți–joi, între 15:00 și 19:00, și în perioada vineri–duminică, între 11:00 și 19:00. Sâmbătă, 7 noiembrie, la 12:00, se desfășoară un atelier cu artistul grafic Alex Icodin, iar duminică, 15 noiembrie, la 15:00, se realizează finalizarea.
© G4Media.ro.
COMENTARII / 0