Lectura de plăcere îmbunătățește sănătatea mintală, arată studiul

Marea Britanie a găsit că citirea pentru plăcere este legată de o stare mentală mai bună, de niveluri reduse de stres și de o probabilitate...

Marea Britanie a găsit că citirea pentru plăcere este legată de o stare mentală mai bună, de niveluri reduse de stres și de o probabilitate scăzută de demență. Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au observat că citirea constantă, fără diferență de sex, poate oferi avantaje pentru sănătate pe tot parcursul vieții.

În anul 2025, profesoara Barbara Sahakian și dr. Christelle Langley din Departamentul de Psihiatrie al Universității din Cambridge au lansat titlul „Brain Boost: Obiceiuri sănătoase pentru o viață mai fericită”. În timp ce compuneau această lucrare, au realizat că avantajele lecturii de plăcere sunt extrem de răspândite, iar, surprinzător, cercetările dedicate acestui subiect erau foarte limitate.

În ziua de astăzi, un articol de analiză publicat în Psychological Medicine prezintă opiniile profesoarei Sahakian și ale doctorului Langley, alături de Vicki Perrin, directorul executiv al The Queen’s Reading Room, că nu este relevant ce și cum citim; citirea pentru plăcere poate oferi avantaje semnificative, iar citirea în companie cu alții, fie că se referă la un club de carte, fie că implică un părinte care citește alături de copiii săi, poate genera beneficii și mai mari.

Citește șiAdio, bilete de trimitere pe hârtie. Schimbare majoră pentru pacienții din România de la 1 ianuarie 2027. Ce se întâmplă cu concediile medicale

„Cititul este o modalitate excelentă de a susține sănătatea creierului nostru, de a dezvolta abilități cognitive importante și de a ne spori starea de bine. Este ceva ce ar trebui să încurajăm încă de la o vârstă fragedă, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind beneficiile sale, în special pentru copii, dar, de fapt, nu este niciodată prea târziu să începem, iar cititul poate aduce beneficii pe tot parcursul vieții noastre și până la bătrânețe”, afirmă profesoara Barbara Sahakian.

cel mai puțin să citească, sondajele arată că obiceiul de a citi la copii și adolescenți se situează la nivelurile record de scădere de când există date, în mod deosebit printre băieții adolescenți și copiii din medii dezavantajate. Totuși, chiar și aceștia care declară că nu le place cititul cel mai puțin recunosc valoarea educațională a acestei activități, iar aproape jumătate dintre ei susțin că îi ajută să dobândească cuvinte noi sau să învețe lucruri noi.

Printre cele mai robuste dovezi privind avantajele lecturii de plăcere se numără un studiu realizat de profesorul Sahakian, dr. Langley și colegii lor, care a analizat un grup de peste 10.000 tineri. Rezultatele au indicat că copiii care au început să citească din plăcere încă din copilărie au obținut: atenție, memorie și funcții executive îmbunătățite; performanțe școlare superioare; mai puține tulburări de sănătate mintală; și un stil de viață mai sănătos, caracterizat prin somn crescut și reducerea timpului petrecut în fața ecranului.

S-a examinat zeci de surse de dovezi

Această analiză a investigat zeci de surse de dovezi, de la sondaje și scanări cerebrale la alte studii de cercetare.

O cercetare efectuată asupra a 10,000 de adolescenți a relevat că cei care au început să citească pentru plăcere încă de la o vârstă fragedă prezentau o abilitate superioară în concentrare, memorie și soluționarea problemelor.

Lectura, indiferent de vârstă, s-a dovedit a fi legată de o sănătate mintală îmbunătățită și de un risc redus de demență.

Autorii afirmă că trebuie să se facă tot ce se poate pentru a promova lectura încă de la primele etape ale vieții, indiferent dacă se referă la benzi desenate, romane grafice sau cărți inspirate din jocuri și programe de televiziune.

Este de așteptat că lectura se corelează strâns cu dezvoltarea competențelor de alfabetizare, iar această legătură se extinde și la rezultatele în matematică, deoarece activitățile de citire și de rezolvare a problemelor matematice activează aceleași procese cognitive similare, inclusiv abilități lingvistice, memorie și funcții executive.

Beneficiile nu se restrânge doar la copii și tineri. Studiile au evidențiat o gamă largă de avantaje pentru adulți, în special în domeniul bunăstării, cum ar fi diminuarea stresului și îmbunătățirea relaxării, creșterea empatiei și a înțelegerii față de ceilalți, precum și adoptarea unei atitudini mai tolerante față de perspective diferite.

Lectura a devenit cea mai răspândită tehnică de reducere a stresului, peste 38% dintre adulți alegând cărțile ca principală modalitate de relaxare. În 2024, un studiu de neuroștiință realizat de The Queen’s Reading Room a arătat că doar cinci minute de lectură de ficțiune pot diminua stresul cu până la 20%, pot îmbunătăți concentrarea și capacitatea de rezolvare a problemelor și pot face cititorii să se simtă mai puțin singuri.

Un sondaj a relevat că număr mai mare de respondenți s-au îndreptat către cărți pentru a obține alinare (35%), comparativ cu vinul (31%) sau cu o baie caldă (10%).

Avantaje semnificative la etape avansate ale vieții

Beneficiile pot fi deosebit de importante la vârste înaintate. Activitățile de agrement care stimulează creierul – în special lectura – sunt asociate cu un declin cognitiv mai lent și cu un risc redus de demență la persoanele în vârstă. De exemplu, într-un studiu realizat pe aproape 5.500 de adulți cu vârsta de 55 de ani și peste, persoanele care se angajau frecvent în activități precum lectura prezentau o probabilitate semnificativ mai mică de a dezvolta tulburări cognitive pe parcursul unei perioade de urmărire de cinci ani. Un alt studiu a constatat că citirea ziarelor, revistelor și cărților a fost asociată cu o reducere cu 33% a riscului de boală Alzheimer.

Potrivit studiilor de imagistică cerebrală, cititul de plăcere este asociat cu modificări semnificative ale structurii creierului, cum ar fi volume mai mari și grosime corticală crescută în zonele implicate în limbaj, învățare, reglarea emoțională și controlul executiv. De asemenea, se observă o conectivitate sporită a materiei albe care facilitează procesarea limbajului, precum și extensii corticale mai largi în regiuni cheie ale creierului.

Deși majoritatea studiilor arată doar asocieri, apar dovezi ale unei legături cauzale. S-a demonstrat că intervențiile de lectură sunt urmate de modificări structurale ale creierului. De exemplu, un studiu de mică amploare realizat pe 11 copii cu dislexie, cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani, a constatat că un program de antrenament de opt săptămâni axat pe imagini mentale, articulare și trasarea literelor, a grupurilor de litere și a cuvintelor a îmbunătățit semnificativ abilitățile de citire – iar aceste îmbunătățiri au fost însoțite de creșteri ale volumului materiei cenușii în regiuni cheie ale creierului.

COMENTARII / 0