Proiectul de lege prin care pensionarii speciali din structurile statului vor trebui să renunțe la 85% din venit dacă își doresc să rămână pe funcție va trece tacit de Senat, anunțul urmând a fi făcut în una din primele ședințe ale forului legislativ. Proiectul are o lungă istorie a tergiversărilor, din cauză luptei dintre cei care vor extinderea excepțiilor (introducerea mai multor categorii care să nu fie impozitate) și cei care susțin aplicarea cât mai largă a tăierii veniturilor specialilor, după cum au precizat surse guvernamentale și politice pentru Libertatea.
Istoria noului proiect referitor la interzicerea cumulării pensiei cu salariul datează din toamna trecută. La finalul lunii noiembrie, după săptămâni de discuții în coaliție, guvernul a venit în transparență publică pentru prima dată cu o formă de lege, prin care erau salvați de la interdicție un număr mare de categorii de demnitari și șefi sau angajați ai instituțiilor.
Pe lângă aleșii locali și pe cei cu mandatele exprimate în Constiție (parlamentari, președintele României, judecătorii CCR, membrii CSM, Avocatul Poporului și consilierii Curții de Conturi), deja protejați printr-o hotărâre anterioară a CCR, Guvernul a adăugat și persoanele numite pe baza unei hotărâri a Parlamentului, printre care se numărau 23 de șefi de instituții. În plus, o dispoziție specială a asigurat protecția și celor desemnați în temeiul hotărârilor CSAT, fiind parte a proiectului care se aplica exclusiv cazului Lucian Pahonțu, șeful SPP, conform raportului publicat de Libertatea.
Timp de mai multe luni au existat tensiuni pe acest subiect, al celor care să fie „salvați” de la aplicare. Cotidianul a documentat pas cu pas evoluția, inclusiv tergiversările de la Ministerul Finanțelor și modul cum CSM a stat până în ultima sută de metri cu avizul. Ministrul Manole a militat împotriva extinderii excepțiilor și până la urmă în proiect au rămas să fie salvați de la diminuarea pensiei speciale doar aleșii locali și cei cu mandate prevăzute în Constituție.
Guvernul Bolojan nu a continuat inițiativa de a angaja responsabilitatea. Doar la final de aprilie, anul acesta, după ce PSD a părăsit guvernarea, a aprobat proiectul, fără a conferi efect juridic, și l-a direcționat către Parlament pentru dezbatere și voturi finale.
Senatul a complet ignorat lui.
Proiectul, înregistrat la Senat pe 30 aprilie, a fost direcționat către diverse comisii pentru analiză: muncă – care deține principalul cuvânt, juridică și administrație publică. În plus, a fost trimis pentru aprobare la Comisia de finanțe și la Comisia de drepturile omului. În perioada de la începutul lunii mai până în prezent, au fost emise exclusiv avizele din partea finanțelor și a drepturilor omului.
Senatoarea Gabriela Horga, președinte Comisiei de finanțe din Senat, a acuzat PSD de tergiversare încă din 12 mai. „PSD tergiversează discutarea în Senat a proiectului de lege privind interdicţia cumulului pensiei speciale cu salariul la stat. Proiectul iniţiat de Guvernul Ilie Bolojan a fost înregistrat la Senat în procedură de urgenţă. Românii care au muncit 35-40 de ani pentru o pensie normală văd cum unii oameni ies la pensie la 50 de ani, încasează pensii speciale uriaşe şi apoi se întorc imediat la stat sau în companiile de stat pe salarii plătite tot din banii contribuabililor”, susțiunea Horga la acea vreme.
PSD și UDMR au omis complet subiectul. Astfel, proiectul de lege a ajuns la termenul de adoptare tacită pe 28 iulie, deși senatorii ar fi putut discuta oricând. În prezent, inițiativa se îndreaptă către Camera Deputaților, iar în funcție de distribuția forțelor și influențelor implicate, demersul normativ are șanse ridicate să fie ascuns la sertar.
În cadrul Camerei Deputaților, în cadrul Comisiei juridice, există proiecte de lege și proiecte de adoptare a unor OUG care rămân neacționate de șapte sau opt ani. De exemplu, Codul Administrativ nu a fost discutat încă din 2019. Prin urmare, dacă nu se formează o majoritate, proiectul respectiv va rămâne îngropat.
COMENTARII / 0