Liderii B9 se reunesc la București: „Un centru de gravitație al NATO

Astăzi, România a fost în centrul atenției mondiale, grație Summitului București 9, eveniment găzduit de Nicușor Dan, președintele țării. La această ediție, au fost consemnate...

Astăzi, România a fost în centrul atenției mondiale, grație Summitului București 9, eveniment găzduit de Nicușor Dan, președintele țării.
La această ediție, au fost consemnate mai multe premieri importante, printre care participarea, pentru prima dată la un astfel de eveniment, a țărilor din nordul Europei, recent integrate în NATO.
Printre participanții la reuniunea de la București s-au numărat șeful NATO și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care a luat cuvântul în cadrul summitului.
La finalul reuniunii, liderii participanți au adoptat și semnat o Declarație comună.

O excepție a constituit-o Ungaria, care nu și-a adăugat semnătura la Declarație. Budapesta a optat pentru această poziție, după cum se explică de la Cotroceni, din cauza unei tranziții încă nefinalizate de la schimbarea de guvernare care a avut loc după înlăturarea regimului Orban.

În ciuda acestui fapt, Ungaria a manifestat o tendință de convergență către formatul B9, după ce anterior Budapesta se abținea de la votul unor declarații similare.
Pentru lămuriri suplimentare, explicaţiile Administrației Prezidențiale sunt disponibile AICI.

Citește șiBătălia pentru miliardele UE: Nicușor Dan și Giorgia Meloni mobilizează 17 state împotriva reducerii fondurilor europene

La reuniunea desfășurată la București, liderii participanți au adoptat o declarație comună, Summitul B9, care subliniază importanța acestui eveniment. Este un centru de gravitație al NATO, au afirmat liderii, într-un context în care

„Este un centru de gravitație al NATO”

. Această declarație reprezintă un angajament ferm al participanților, care au discutat despre consolidarea securității și a cooperării în regiune.

La ora 15.15, a avut loc o actualizare, liderii care s-au reunit la București în cadrul Summitului B9 au făcut cunoscută o declarație de comun acord, prin care dezaprobă războiul declanșat de Rusia și se angajează să ridice nivelul investițiilor în domeniul apărării. Această declarație poate fi vizualizată în întregime AICI.

La ora 14:00, situația a fost actualizată, iar președintele Ucrainei a transmis un mesaj liderilor care au participat la summit:

Este important ca astăzi să avem acest format aici care aduce la un loc Europa de Nord, Centrală și de Est care se află sub amenințarea rusă. Chiar și înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a început să ceară ca Ucraina să revină la frontierele sale vechi și să renunțe la tot. A fost o cerință neacceptabilă.Dacă au șansa, vor dori să revină la acest punct de vedere. Sarcina noastră este să ne asigurăm că niciodată conducere Rusiei nu va mai putea să transmită asemenea ultimatumuri, să domine vecinii sau să înceapă războaie fără consecințe.Am făcut deja foarte mult pentru a opri și de a ne asigura că războiul nu le va mai aduce niciodată victoria și că nu vor avea niciodată impunitate în calitate de agresor”

Reuniunea de față reprezintă un moment crucial, deoarece formatul B9 reunește țările din Europa de Nord, Centrală și de Est, care se confruntă cu amenințarea rusă. Înainte de începerea invaziei Ucrainei la scară largă, Rusia a înaintat deja o solicitare către Ucraina, cerând revenirea la granițele sale istorice și abandonarea tuturor teritoriilor. O astfel de solicitare a fost considerată inacceptabilă.

În cazul în care vor avea ocazia, probabil că vor dori să reexamineze această perspectivă. Obiectivul nostru este de a garanta că viitorul conducerii Rusiei nu va mai avea capacitatea de a emite astfel de amenințări, de a impune voința sa vecinilor sau de a iniția conflicte armate fără să suporte consecințele.

Foarte multe eforturi au fost deja depuse pentru a-i opri și pentru a garanta că războiul nu îi va conduce niciodată la victorie și că nu vor beneficia niciodată de impunitate ca agresori.

Suntem foarte, foarte recunoscători pentru sprijinirea Ucrainei în acești ani de război. Trebuie să ne amintim că nu este o risipă pentru UE, summitul NATO de la Ankara va discuta dificultăți economice. Trebuie dovedit că NATO e puternic și nu se va dezmembra. De asemenea, să nu ne temem să discutăm despre o UE care se poate baza pe resursele proprii”

Într-o exprimare a gratitudinii, liderul ucrainean a adresat alianților și României un mesaj de apreciere pentru ajutorul oferit.

La București a sosit Zelenski, într-o vizită care a generat mari așteptări.

La ora 13.07, situația s-a actualizat: președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit în capitala României și urmează să participe la un anumit eveniment.
Într-o postare pe platformele de socializare, liderul ucrainean a informat despre prezența sa în București.

Prima Doamnă mi s-a alăturat în vizita în România.

În capitala României se desfășoară astăzi Summitul B9, eveniment la care participă reprezentanții țărilor europene situate în partea nordică a continentului.
Pe parcursul acestui summit, sunt planificate întâlniri de înaltă importanță.
Toți oamenii de pe glob au nevoie de acorduri comune și de eforturi conjugate pentru a consolida securitatea la nivel global.
Se vor aloca resurse adiționale pentru consolidarea capacităților noastre de apărare și se va dezvolta în continuare inițiativa „Drone Deals”.

În cadrul unei vizite, Olena va avea o întâlnire cu Prima Doamnă a României, după care va lua parte la ceremonia de semnare a unor memorandumuri privind participarea universităților române la Coaliția Globală pentru Studii Ucrainene.

Recunoștință este cuvântul potrivit pentru Ucraina față de toți cei care îi acordă sprijin.

Un mesaj a fost transmis de liderul de la Varșovia.

La ora 11.17, a avut loc o actualizare, în cadrul căreia președintele din Varșovia a luat cuvântul la inaugurarea evenimentului. Evenimentul are o importanță deosebită, după cum a afirmat președintele, care a subliniat că acest summit reprezintă un centru de gravitație al NATO.

Legăturile dintre Rusia și alte țări nu sunt izolate, ci urmăresc să submineze unitatea NATO și a națiunilor cu democrații consolidate. În acest context, formatul B9 are o importanță fără precedent, fiind mai crucial ca niciodată. Nu se află într-o poziție periferică, ci constituie un punct central de atracție pentru Alianța Nord-Atlantică.

„Se dorește slăbirea coeziunii NATO și a statelor democratice, de aceea B9 este mai important decât oricând în trecutul său, nu suntem la o periferie, este un centru de gravitație al NATO”

Consolidarea statelor noastre este imperativă, fiind și rațiunea pentru care acordăm o primire călduroasă partenerilor scandinavi.

  • Construim împreună o zonă de securitate extinsă de la Arctica până la Marea Neagră.

Acest lucru este cel mai temut de Kremlin.
O prezență aliată permanentă este vitală pentru descurajarea permanentă și apărarea noastră.
Protejarea noastră depinde de această prezență aliată continuă.

Primarul Capitalei a transmis un mesaj în cadrul evenimentului. Nicușor Dan a fost prezent la București.

La 11.10, a avut loc o actualizare, moment în care primarul Capitalei a adresat un mesaj participanților la reuniune, Nicușor Dan fiind cel care a inițiat întâlnirea.

Accentul reuniunii este pus pe armonizarea perspectivelor privind viitorul Alianței Nord-Atlantice.
Se dorește coagularea viziunilor pentru un viitor comun.

Prioritatea numărul unu pentru toate statele noastre este protecția națională.
La fel de esențiale sunt consolidarea legăturii transatlantice și fortificarea Alianței.

Scopul principal al acestei întâlniri este reprezentat de sporirea angajamentului colectiv față de protecția comună a spațiului transatlantic.

Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități concrete, să creștem contribuția aliaților europeni la Alianță și să dezvoltăm împreună o bază industrială militară transatlantică solidă.

→

Este nevoie de o creștere a fondurilor alocate pentru apărare, care ulterior să fie transformate în capacități practice, o majorare a aportului aliaților europeni în cadrul Alianței și o dezvoltare comună a unei baze industriale militare transatlantice robuste.

La acest eveniment, se are în vedere evaluarea stadiului actual în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor făcute în cadrul întâlnirii anterioare a NATO de la Haga.

Securitatea noastră fiind strâns legată de cea a Ucrainei și Republicii Moldova, reafirmarea sprijinului nostru pentru aceste țări constituie o oportunitate cheie. Acest sprijin, reiterat de liderii participanți, Ucraina și Republica Moldova, trebuie să se traducă în acțiuni concrete, nu doar în declarații.

Este, de asemenea, o oportunitate de a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova, un sprijin care nu trebuie să fie doar declarativ, ci eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră

La 10.30, o actualizare importantă: sosirea liderilor participanți la eveniment a început la Palatul Cotroceni, unde sunt primiți de către președintele Nicușor Dan.

La București a ajuns un reprezentant al administrației Trump, fără a fi dezvăluit motivul exact al prezenței sale.

O nouă prezență de seamă a fost înregistrată la Summitul B9, care are loc la București, odată cu sosirea lui Thomas G. DiNanno, sub-secretar de stat pentru controlul armelor și securitate internațională la Departamentul de Stat al SUA.
Acesta este reprezentantul președintelui Donald Trump la acest eveniment și a transmis un mesaj pe platforma X cu privire la sosirea sa în România.

„Sosesc în România pentru a reprezenta Statele Unite la Summitul B9. Bună seara, București!!”

a declarat el, confirmând astfel participarea sa activă la lucrările summitului.

Inițial, știrea a fost prezentată ca fiind de importanță majoră.

Formatul București al țărilor NATO a fost descris de către unul dintre liderii săi drept „un centru de gravitație al NATO”. Summitul a avut loc la București. La reuniune au participat lideri ai țărilor membre.

O colaborare între România și Polonia a dat naștere Formatului București 9 B9, o platformă axată pe chestiuni de securitate relevante pentru partea estică a Flancului Estic al NATO, unde sunt reunite națiunile aliate situate în această zonă.

În capitala României, a avut loc lansarea sa în 2015, ca urmare a unei iniţiative comune a Klaus Iohannis, Preşedintele României, şi Andrzej Duda, omul de stat polonez, în contextul unei situaţii de securitate grav deteriorate, ca o ripostă la anexarea ilegală a Crimeii.

Discuții aprofundate au avut loc în cadrul Formatului, începând cu 2022, cu privire la repercusiunile majore ale conflictului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, la multiple niveluri, inclusiv ca spațiu de dialog transatlantic cu Statele Unite ale Americii.

Este prezentată lista celor care au participat la eveniment.

  • Mark Rutte, Secretar General al NATO;
  • Gitanas Nausėda, Preşedinte al Lituaniei;
  • Alar Karis, Preşedinte al Estoniei;
  • Petr Pavel, Preşedinte al Cehiei;
  • Edgars Rinkēvičs, Preşedinte al Letoniei;
  • Peter Pellegrini, Preşedinte al Slovaciei;
  • Alexander Stubb, Preşedinte al Finlandei;
  • Mette Frederiksen, Prim-ministru al Danemarcei;
  • Volodîmîr Zelenski, Preşedinte al Ucrainei;
  • Thomas DiNanno, Subsecretar de Stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Statele Unite;
  • Pål Jonson, Ministru al Apărării al Suediei;
  • Espen Barth Eide, Ministru al Afacerilor Externe al Norvegiei;
  • Benedikt Árnason, Secretar de Stat permanent al Cancelariei Prim-ministrului Islandei;
  • Nikolay Milkov, Reprezentant Permanent al Bulgariei la NATO;
  • Kissné Hlatki Katalin, Ambasador al Ungariei în România.
  • Secretarul General NATO, Mark Rutte;
  • Preşedintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda;
  • Preşedintele Republicii Estonia, Alar Karis;
  • Preşedintele Republicii Cehe, Petr Pavel;
  • Preşedintele Republicii Letonia, Edgars Rinkēvičs;
  • Preşedintele Republicii Slovace, Peter Pellegrini;
  • Preşedintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb;
  • Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen;
  • Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski;
  • Reprezentantul Permanent al Republicii Bulgaria la NATO, Ambasadorul Nikolay Milkov;
  • Ambasadorul Ungariei în România, Kissné Hlatki Katalin.

La întâlnirea de la București, Statele Unite vor avea o prezență de nivel inferior, fără participarea președintelui american.
Informații oficiale și surse diplomatice confirmă că delegația americană va fi condusă de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Acesta va reprezenta Statele Unite la reuniune.

Cu aproximativ o lună în urmă, s-a discutat în spațiul public și în cadrul diplomației despre o posibilă participare la nivel înalt, inclusiv despre prezența unor personalități politice precum Marco Rubio sau chiar despre numele din cercul apropiat al administrației americane.
În cadrul conversațiilor informale, au fost menționate în mod speculativ și alte nume, printre care Donald Trump și JD Vance, însă aceste informații nu au fost validate oficial și au rămas simple ipoteze politice.

Washington a reconfirmat angajamentul său faţă de negocierile despre protecţia Flancului estic al NATO şi faţă de asistenţa acordată Ucrainei, odată cu participarea sa, într-un cadru de tensiuni geopolitice acute pe plan regional.

Evenimentul are un program stabilit.

La ora 10:30, a avut loc ceremonia oficială de primire a liderilor delegațiilor participante.

La ora 11:00, a avut loc sesiunea plenară a Summitului, care a debutat cu intervenţii introductive din partea Preşedintelui României şi a omologului său din Polonia, Karol Nawrocki.

La ora 14:20, liderii participanți la Summitul B9 au pozat pentru o fotografie de familie.

La ora 14:30, a avut loc dejunul de lucru.

La ora 17:00, au avut loc declarații de presă comune Nicuşor Dan, Preşedintele României, Karol Nawrocki, Preşedintele Republicii Polone, şi Mark Rutte, Secretarul General al NATO.

Ordinea de zi a Summitului B9, desfășurat la București, cuprindea anumite subiecte cheie. București a fost gazda acestui eveniment important. Problemele fundamentale au fost discutate de către liderii participanți, care au adoptat ulterior o declarație comună. În cadrul reuniunii, s-a subliniat importanța acestui summit, fiind considerat un centru de gravitație al NATO.

„Este un centru de gravitație al NATO”

au afirmat liderii, subliniind astfel rolul crucial al acestui eveniment.

Printre subiectele discutate se numără următoarele aspecte:

  • majorarea fondurilor alocate pentru apărare;
  • consolidarea capacităților industriei de apărare din Europa;
  • coordonarea eficientă a infrastructurii militare;
  • problemele de securitate din Marea Baltică și Marea Neagră;
  • acordarea de sprijin Ucrainei.
  • Creșterea cheltuielilor de apărare;
  • Coordonarea infrastructurii militare;Securitatea Mării Baltice și a Mării Negre;
  • Sprijinul pentru Ucraina.

Administrația Prezidențială a făcut publică o declarație în legătură cu Summitul B9, eveniment care a avut loc la București. Este un semnal puternic al importanței acestui centru de întâlnire. Potrivit surselor din cadrul Administrației Prezidențiale,

„Este un centru de gravitație al NATO”

, după cum au declarat liderii participanți la summit. Aceștia au adoptat o declarație comună.

La 13 mai 2026, Palatul Cotroceni găzduiește evenimentul găzduit de către Nicușor Dan, președintele României, și anume cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), la care participă statele nordice, SUA și Ucraina.
Această reuniune are loc în contextul accentuării contribuției la securitatea transatlantică, ceea ce reflectă hotărârea comună a Aliaților din Flancul Estic și Nordic de a participa și mai activ la consolidarea securității transatlantice.

Țara noastră are un statut special în cadrul alianței militare. România reprezintă un centru de gravitație al NATO, după cum au declarat liderii participanți la Summitul B9, care a avut loc în capitala țării noastre. În urma discuțiilor, a fost adoptată o declarație comună, care reflectă poziția unită a celor implicați.

„Este un centru de gravitație al NATO”

, au afirmat ei, subliniind astfel importanța strategică a României în regiune.

Pentru a patra oară, România este gazda Summitului B9, după ce a găzduit prima ediție în 2015, apoi una în format hibrid în 2021 și o alta în 2022, ceea ce îi consolidate poziția de jucător cheie în structura de securitate a Flancului Estic.
Lucrările summitului vor fi co-prezidate de către președintele Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, țară care are calitatea de co-fondator al acestui format.

Evenimentul a reunit lideri din cadrul formatului de cooperare București nouă. Întâlnirea a avut loc la București. La reuniune au participat reprezentanți ai NATO.

„Este un centru de gravitație al NATO”

a declarat unul dintre participanți. Această declarație a fost adoptată de către liderii prezenți la eveniment. Detalii despre Summitul B9 au fost prezentate prin video și foto.

În capitala României, un număr de 16 delegații externe de nivel înalt, alcătuite din șefi de stat, șefi de guvern sau reprezentanți ai guvernelor, urmează să fie prezente.

Formatul B9 reunește următoarele țări: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria, alături de aliații nordici, și anume Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
Secretarul General al NATO este Mark Rutte.
La reuniune au fost prezenți și invitați speciali, printre care Volodîmîr Zelenski, Președintele Ucrainei, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

Reuniunea de vârf va avea loc în cadrul unei sesiuni plenare, urmată de un dejun de lucru.
La încheierea acestui eveniment, liderii participanți urmează să adopte o Declarație Comună.
O conferință de presă va fi susținută de co-președinții acestui format, adică România și Polonia, împreună cu Secretarul General NATO.

Înființat în anul 2015, printr-o inițiativă comună a României și Poloniei, formatul București 9 a luat naștere ca o reacție la acțiunea de anexare a Peninsulei Crimeea de către Rusia, considerată ilegală. Toate cele zece ediții precedente ale Summitului au reconfirmat poziția acestui format ca o voce unitară și puternică a Flancului Estic în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Cu o perioadă de mai puțin de două luni până la întâlnirea la vârf a NATO de la Ankara, programată pentru 7-8 iulie 2026, se desfășoară un alt summit în acest an.
2026 este anul în care aceste evenimente au loc, perioadă marcată de o presiune sporită asupra securității în Europa și a securității transatlantice.
În ceea ce privește Alianța, Rusia constituie cea mai semnificativă și mai directă provocare pe termen lung.

  • Spatiul aerian aliat este încălcat;
  • Se înregistrează acte de sabotaj;
  • Există amenințări la adresa infrastructurii critice;
  • Sunt desfășurate campanii de agresiune hibridă.

Toate aceste situații evidențiază realitatea strategică a regiunii Flancului Estic al NATO, care rămâne deosebit de vulnerabil.

La București, summitul va servi drept platformă de analiză a stadiului pregătirilor pentru viitoarea reuniune a NATO de la Ankara, precum și de monitorizare a obiectivelor fixate. Ordinea de zi a întâlnirii prevede:

Au fost discutate patru direcții principale, și anume:

  • Consolidarea capacităților de apărare prin alocarea a 5% din PIB pentru acest sector și dezvoltarea industriei de apărare transatlantică;
  • Îmbunătățirea coeziunii strategice pe Flancul Estic, de la nord la sud, prin coordonare și interoperabilitate;
  • Acordarea de sprijin Ucrainei, soluționarea conflictului fiind esențială pentru securitatea europeană și transatlantică;
  • Distribuirea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO, prin creșterea contribuției aliaților europeni și a Canadei, precum și prin intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul apărării.
  • Sprijinul pentru Ucraina: importanța pentru securitatea europeană și transatlantică a unei soluționări juste și durabile a conflictului;

Mesajele cheie promovate de România au fost subliniate

Nicușor Dan va reliefa rolul vital al unității strategice de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
El va sublinia importanța îndeplinirii angajamentelor de la Haga referitoare la majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB și la fortificarea industriei de apărare transatlantice.
De asemenea, președintele va reafirma sprijinul puternic pentru Ucraina, considerând acest aspect o investiție în securitatea Alianței.

România va avea ocazia să mențină un interes sporit pentru evoluțiile în materie de securitate din regiune, România fiind gazda acestui eveniment, care va reuni parteneri preocupați de amenințarea rusă, printre care și Republica Moldova.

În plus, se va sublinia importanța ca Europa să își intensifice aportul la distribuirea responsabilităților cu Statele Unite, prin creșterea rolului său în securitatea europeană, pentru a nu fi neglijat acest aspect.
Acest lucru va fi realizat printr-o asumare a unui rol mai semnificativ de către europeni în domeniul securității.

COMENTARII / 0