Liderii UE și Ucraina formează o coaliție de apărare antirachetă comună

În urma unui acord, reprezentanții din Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit s-au angajat să creeze o coaliție unificată pentru protecție împotriva rachetelor, împreună cu Ucraina. Această decizie a fost făcută publică printr-un anunț emis de președinția franceză, relatează TVPWorld.

Țările europene și-au unit forțele pentru a face față Ucrainei, care este din ce în ce mai vulnerabilă la atacurile cu rachete balistice rusești.
La un summit desfășurat la Paris, reprezentanții a 10 națiuni și aproximativ o duzină de companii din domeniul apărării s-au reunit pentru a dezvolta Coaliția integrată de apărare antirachetă.
Această inițiativă își propune să consolideze capacitățile de apărare ale Ucrainei împotriva amenințărilor cu rachete.

Într-o declarație comună, reprezentanții Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Ucraina și Marea Britanie au afirmat că „protecția spațiului european reclamă o abordare unitară, concretizată într-o structură complexă de apărare împotriva rachetelor, menită să prevină și să neutralizeze potențialele atacuri cu rachete — o soluție rezultată din eforturi conjugate, avans tehnologic și colaborare industrială bazată pe încredere reciprocă”.

Citește șiVolodimir Zelenski: De ziua lui Putin, armata Rusiei i-a oferit unul dintre cele mai josnice atacuri şi moartea a 11 ucraineni

Viitoarea coaliție va fi o completare a sistemelor deja existente de protecție împotriva rachetelor balistice, printre care și soluțiile europene independente, deja procurate sau care urmează să fie procurate de națiunile participante.
Țările participante sunt așteptate să consolideze astfel apărarea lor printr-o abordare comună.

În Ucraina, situația privind disponibilitatea muniției este extrem de gravă din cauza lipsei acute de resurse. Țara se confruntă cu o penurie severă care îi afectează capacitățile de apărare.

O criză acută de muniție afectează capacitățile Ucrainei, sistemele sale fiind grav compromise, iar în ultimele patru săptămâni, a înregistrat dificultăți majore în interceptarea rachetelor balistice care se deplasează cu viteze care depășesc de mai multe ori viteza sunetului.

Înarmați cu o nouă determinare, reprezentanții Ucrainei au adresat o solicitare fermă partenerilor lor europeni, cerându-le să acorde un sprijin substanțial sub formă de provizii suplimentare.
În același timp, au făcut un apel către Europa pentru a stabili o colaborare strânsă în vederea dezvoltării unui sistem propriu de apărare aeriană antibalistică.

Escaladarea conflictului a determinat Kievul să lanseze atacuri cu drone mai frecvente pe teritoriul Rusiei, având ca ținte instalații petroliere și producția de arme, ceea ce a modificat considerabil echilibrul puterii pe câmpul de luptă în război.

La reuniunea extinsă a Coaliției de Voință, aproximativ 25 de lideri, printre care și președintele Ucrainei, au convenit asupra necesității unui front comun, care să poată fi prezentat Rusiei, precum și asupra unor garanții de securitate menite să sprijine un posibil acord de pace.
Nicușor Dan, președintele României, a participat și el la această reuniune a Coaliției de Voință, alături de Volodimir Zelenski. România a fost și ea reprezentată la reuniunea Coaliției de Voință, prin președintele țării, Nicușor Dan.

La scurt timp după reuniunea NATO care a avut drept obiectiv consolidarea coeziunii transatlantice și reafirmarea angajamentului pe termen lung față de Ucraina, liderii s-au reunit luni pentru discuții.
Reuniunea are loc într-un context în care se subliniază sprijinul continuu pentru Ucraina, după un recent summit al NATO.

Nu există text citat

Nu sunt menționate alte detalii despre reuniune, însă aceasta se desfășoară la câteva zile după summitul NATO.

În ultimele săptămâni, Rusia a escaladat ofensiva împotriva Kievului și a zonei limitrofe, rezultând zeci de victime.
Potrivit oficialilor, bilanțul atacurilor lansate sâmbătă cu rachete și drone de către Rusia pe întreg teritoriul Ucrainei este de opt persoane decedate și numeroși răniți.
Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului și a regiunii înconjurătoare în ultimele săptămâni, provocând moartea a zeci de persoane.

Potrivit Moscovei, obiectivele atacurilor sale sunt exclusiv ținte militare, iar acuzațiile privind vizarea populației civile sunt nefondate.

Moscova susține că atacă doar ținte de importanță militară și neagă că ar viza civilii.

O inițiativă de colaborare a fost lansată recent.

Anterior reuniunii de luni, președintele Ucrainei, Zelenski, a exprimat opinia că proiectul „Freyja” — o încercare de a dezvolta o alternativă la sistemul de apărare „Patriot” susținut de Europa și cu costuri reduse — va fi probabil formalizat de către mai multe țări.

Zelenski a afirmat, în urma declarațiilor de luni, că „

Cu cât Ucraina dispune de mai multe mijloace de a doborî rachetele balistice rusești, cu atât este mai mare șansa ca Putin să vină la masa negocierilor, întrucât ultimul său argument în acest război nu va mai funcționa

”.

Potrivit surselor, obiectivul inițiativei Freyja nu este acela de a substitui infrastructurile actuale de apărare, ci mai degrabă de a consolida capacitățile de protecție existente.

„Este o modalitate de a ne completa apărarea, de a crea un scut puternic peste întreaga Europă și de a face toate acestea mai repede și la un cost mai mic.”

Detalii suplimentare privind reuniunea au fost oferite într-o conferință de presă de către un reprezentant al președinției franceze.
Acesta a menționat că discuțiile se vor axa și pe rachetele de interceptare Patriot care urmează să fie procurate din SUA, precum și pe metodele de accelerare a implementării sistemului de apărare aeriană SAMP-T dezvoltat în comun de Franța și Italia.
În cadrul unei conferințe de presă, un oficial al președinției franceze a declarat că în cadrul întâlnirii se va discuta și despre modalitățile de a procura mai multe rachete de interceptare Patriot din SUA, precum și despre cum se poate accelera desfășurarea sistemului franco-italian de apărare aeriană SAMP-T.

La eveniment au participat în jur de 12 firme din toată Europa, printre care și Eurosam, compania care produce sistemul SAMP-T, Leonardo, Thales, Saab, dar și Fire Point din Ucraina.

Se vor desfășura exerciții militare comune între forțele europene și ucrainene, în cadrul unui efort consolidat de apărare împotriva amenințărilor cu rachete.

În cadrul întâlnirii de la Paris, liderii au abordat și strategiile de diminuare a resurselor financiare ale Moscovei, concentrându-se în special pe așa-numita „flotă fantomă”, alcătuită din petroliere cu structuri de proprietate obscure, care sunt folosite pentru a evita supravegherea și a transporta petrolul rusesc în mod clandestin.

Următorul pas în cadrul procesului de sancționare a Rusiei este așteptat să fie adoptat de către Uniunea Europeană în săptămâna următoare, sub forma celui de-al 21-lea pachet de măsuri restrictive.

În plus față de coaliție, au fost anunțate exerciții militare comune, cu scopul de a accelera transformarea conceptului de forță multinațională viitoare în Ucraina, cunoscut sub numele de MNFU, într-un proiect mai concret și mai aproape de realitate.

MNFU este o entitate complexă care integrează elemente terestre, aeriene, maritime și de formare. Accentul este pus pe evaluarea continuă a acestor componente, la diferite niveluri, cu participarea tuturor părților implicate, pentru a asigura credibilitatea acestora. Reprezentantul președinției franceze a subliniat:

„Ceea ce trebuie reținut este că MNFU cuprinde componente terestre, aeriene, maritime și de instruire. Toți acești piloni sunt meniti să fie testați în mod continuu, în diferite grade, cu toți participanții, pentru a le garanta credibilitatea”

.
El a ținut să precizeze:

„Nu este vorba despre desfășurarea de exerciții în Ucraina.”