Limitele și atribuțiile lui Ilie Bolojan ca premier interimar

În perioada respectivă, se ridică întrebarea: care sunt acțiunile concrete pe care Ilie Bolojan le poate întreprinde? În calitate de premier interimar, Ilie Bolojan are...

În perioada respectivă, se ridică întrebarea: care sunt acțiunile concrete pe care Ilie Bolojan le poate întreprinde?

În calitate de premier interimar, Ilie Bolojan are posibilitatea de a prezida reuniunile Consiliului de Miniștri și de a supraveghea activitățile miniștrilor care își păstrează funcțiile, garantând astfel continuitatea administrației centrale. În acest context, Guvernul este abilitat să emită acte normative esențiale pentru operațiunile statului, și anume: efectuarea de plăți curente, implementarea bugetului deja aprobat, coordonarea instituțiilor publice, asigurarea continuității serviciilor vitale și adoptarea de măsuri administrative care nu implică schimbări în direcția politică a țării.

Constituția

Citește șiMaia Sandu: Cinci drone și rachete au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în 15 minute

definește această restricție prin sintagma „administrarea treburilor publice”.

La fel de semnificativ este ceea ce nu are voie să facă Ilie Bolojan în această perioadă.

Potrivit reglementărilor administrative, odată ce mandatul expiră, Guvernul este limitat la adoptarea exclusivă a măsurilor indispensabile pentru gestionarea afacerilor curente, fiind exclusă implementarea oricăror politici inovatoare. Guvernul este, de asemenea, incapabil să inițieze ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici măcar să propună noi proiecte legislative în această perioadă. Această situație are ca rezultat blocarea efectivă a reformelor ample care ar necesita o nouă legislație, modificări fiscale semnificative, restructurări extinse sau adoptarea unor măsuri politice asumate în numele unei majorități parlamentare care, în realitate, nu există.

În urma numirii sale, Ilie Bolojan va ocupa temporar funcția de premier, fiind cunoscut sub titulatura de interimar la Palatul Victoria.

În urma demiterii Executivului, procesul de desemnare a unui nou prim-ministru este declanșat, însă constituirea rapidă a unui nou Cabinet nu poate fi dată ca sigură. Nicușor Dan, președintele țării, a inițiat discuții preliminare cu formațiunile politice, care vor fi urmate de altele formale, și a respins ideea organizării unor alegeri anticipate. Negocierile viitoare par a se desfășura într-un climat dificil. PSD propune o posibilă alianță guvernamentală cu PNL, dar fără Ilie Bolojan în funcția de premier, însă PNL și USR par a fi, momentan, reticente să intre într-o nouă alianță guvernamentală cu social-democrații.

Timp de 71 de zile, și anume din octombrie până în decembrie 2009, Guvernul demis a gestionat treburile curente, după cum reiese din precedentul creat de Ilie Bolojan sub conducerea lui Boc. În scenariul în care nu se poate constitui o majoritate clară, se pune problema duratei pentru care un Guvern interimar condus de către acesta ar putea funcționa la Palatul Victoria, cu competențe restrânse.

Nu există o perioadă maximă

prestabilită pentru această situație.

Demersurile pentru constituirea unui nou Executiv sunt pe ordinea de zi Guvernul urmează să fie restructurat.

În urma procesului de consultare, Președintele României urmează să ia în considerare fie partidul cu o majoritate absolută în Parlament, fie, în cazul în care un astfel de partid nu există, să se consulte cu toate partidele parlamentare. Ulterior, el va propune un candidat pentru postul de prim-ministru, care va dispune de un termen de 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului pentru programul și lista Guvernului, prezentate pentru a primi sprijinul Parlamentului.

În situația în care discuțiile ajung într-un impas, Constituția prevede posibilitatea organizării unor alegeri anticipate, însă sub anumite condiții foarte stricte. Președintele are posibilitatea de a dizolva Parlamentul numai dacă acesta din urmă refuză să acorde votul de încredere pentru formarea Guvernului într-un interval de 60 de zile de la prima cerere și doar după ce cel puțin două solicitări de învestitură au fost respinse. Chiar și în aceste circumstanțe, dizolvarea Parlamentului reprezintă o opțiune, și nu un proces automat.

COMENTARII / 0