Un nou studiu realizat de Universitatea din Stockholm și Institutul Karolinska din Suedia a arătat că prezența unui spațiu verde mai extins în apropierea locuinței este asociată cu un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență, potrivit Euronews.
„Acest lucru evidențiază faptul că mediul înconjurător imediat al locuinței reprezintă un element important în crearea condițiilor care favorizează sănătatea creierului și îmbătrânirea sănătoasă”, afirmă Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării și coautoare principală a studiului.
În publicația „Alzheimer’s & Dementia”, a fost anunțat un studiu ce a implicat aproape 3.000 de subiecți, monitorizați pe parcursul a 16 ani. Echipa de cercetare a măsurat gradul de acoperire a vegetației în apropierea domiciliilor participanților. În plus, experții au urmărit starea cerebrală, concentrându-se pe funcțiile de gândire și de procesare emoțională, precum și pe evoluția demenței pe termen lung.
Se a demonstrat că persoanele care trăiesc în apropiere de spațiile verzi beneficiază de o protecție sporită împotriva demenței.
Legătura dintre mediul înconjurător al locuințelor a 3.000 de participanți la studiu și un creier mai sănătos și mai rezilient în contextul demenței a fost mai intensă pentru cei care trăiau în apropiere de spațiile verzi, în mod particular în zona de 100 de metri. Cu cât distanța dintre domiciliu și spațiile verzi a devenit mai mare, cu atât legătura a devenit mai slabă.
Ce motive fac ca riscul de demență să se reducă atunci când există spații verzi în apropiere?
Autorii studiului au subliniat o serie de factori. Printre aceștia se numără factori direcți: reducerea stresului, promovarea unor obiceiuri benefice pentru sănătate, îmbunătățirea somnului, creșterea activității fizice și, de asemenea, coeziunea socială, adică implicarea în comunitate.
„Mediile naturale și spațiile verzi pot contribui la refacerea psihologică, pot reduce stresul și pot spori sentimentul de bunăstare”
, declară Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării.
Factorii indirecti, spațiile verzi pot ajuta la menținerea sănătății generale, prin diminuarea expunerii la elemente de mediu precum zgomotul rutier, poluarea aerului și temperaturile extreme, conform autorilor cercetării.
Un concept de bază pentru planurile de dezvoltare urbană
În anul 2025, se estimează că în Uniunea Europeană există aproximativ 9 milioane de persoane cu demență, iar prognozele sugerează că această cifră va depăși 14 milioane până în 2050. În prezent, demența reprezintă a 5-a cauză de deces la nivel mondial în rândul bolilor netransmisibile.
Conform datelor INSP, în anul 2024, 12.173 români au fost diagnosticați cu Alzheimer, una dintre cele mai răspândite forme de demență.
Prevalența îmbolnăvirii cu această boală va avea o creștere accelerată, ajungând, de la peste 341.000 de cazuri anuale în 2019, la peste 577.000 de cazuri anuale în 2050, potrivit estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation.
Conform studiului recent, creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri evidențiază importanța adoptării unor noi abordări, cum ar fi planificarea urbană durabilă, menite să consolideze sănătatea creierului.
„Sănătatea creierului trebuie luată în considerare atunci când planificăm și dezvoltăm orașele și mediile noastre rezidențiale”
, Stenfors a declarat.
Tinerii se află în umbra unui copac pe mal
Spații verzi devin mai accesibile.
„Spațiile verzi din jurul locuințelor noastre pot constitui o resursă comună pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice și biodiversitate”
, coordonatoarea studiului a menționat.
În vederea realizării acestui scop, autorii au accentuat necesitatea de a conserva vegetația existentă și de a dezvolta spații verzi care să fie accesibile și utilizabile pentru persoane cu nevoi și abilități variate.
Efectul mediului asupra sănătății creierului a devenit tot mai discutat în ultimii ani, conform unui specialist pentru Euronews Health.
„Mediul direct, dar și mediul mai larg din perspectiva organizării locuințelor, are un impact asupra somnului și, în general, asupra sănătății creierului”, a declarat neurologul Ulf Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie.
COMENTARII / 0